De când am descoperit boala celiacă a Antoniei și am povestit despre măsurile pe care le-am luat sau am împărtășit din informațiile pe care le-am acumulat, am auzit destul de des următoarea remarcă: „Nu mi-am imaginat că un regim fără gluten presupune atât de mult efort!”.
Vreau să vă aduc cât mai multe informații despre ceea ce presupune boala celiacă, așa că astăzi veți găsi, în acest articol, informații despre contaminarea încrucișată.
Pe blog, găsiți articolele anterioare despre boala celiacă:
- Cum am descoperit boala celiacă a Antoniei (simptome)
- Boala celiacă: grupuri de risc, analize și diagnostic
- Boala celiacă: primii pași după diagnostic
Ce este contaminarea încrucișată?
Persoanele diagnosticate cu boală celiacă trebuie (în mod obligatoriu) să urmeze o dietă fără gluten. Orice cantitate de gluten ingerată atrage după sine un răspuns autoimun al organismului care poate provoca stări de rău (nu întotdeuna) și leziuni ale intestinului.
Contaminarea încrucișată este atunci când mâncarea și/sau alimentele care conțin gluten intră în contact cu mâncarea/alimentele care nu conțin gluten. Dacă știm în mod clar ce alimente trebuie să evităm pentru a urma un regim fără gluten, contaminarea încrucișată poate reprezenta o adevărată provocare atunci când avem acasă o bucătărie mixtă (cu și fără gluten), mâncăm în oraș și chiar și atunci când vine vorba de procese care implică creșterea, producerea și manipularea unor alimente.
Cum și unde se produce contaminarea încrucișată? (+ bune practici)
În procesele de creștere, producere și manipulare a unor alimente
→ În multe cazuri, ovăzul și grâul sunt cultivate împreună, apoi sunt procesate în aceleași silozuri, măcinate cu aceleași echipamente și transportate cu aceleași containere. Astfel, cerealele se amestecă și, în mod inevitabil, ovăzul este contaminat cu gluten.
♥ Bune practici ♥
- Consumăm ovăz etichetat/certificat ca fiind fără gluten.
- Alegem produsele etichetate/certificate ca fiind fără gluten și le evităm pe cele pe a căror etichetă este menționat „produs într-o fabrică care procesează cereale care conțin gluten”.
→ În fabrici, liniile de producție sunt, adesea, folosite atât pentru procesarea cerealelor din grâu (care conțin gluten), cât și pentru cerealele și semințele care nu conțin gluten. Și în acest caz contaminarea este inevitabilă.
La restaurant/în oraș
→ În patiserii/brutării care produc produse cu și fără gluten, crește riscul de contaminare. Nu este recomandat să cumpărăm o pâine fără gluten dintr-o brutărie care produce în aceeași unitate pâine cu gluten.
→ Alimentele prăjite din restaurante (cartofi prăjiți, șnițele sau alte mâncăruri pane) vor fi contaminate cu gluten dacă sunt prăjite în același ulei în care se prăjesc preparatele cu gluten. Poate merită menționat că chiar dacă îndepărtăm învelișul de ou combinat cu făină/griș/pesmet al șnițelului sau a unei bucăți de pește, asta nu face ca mâncarea să fie safe de consumat pentru un celiac.
♥ Bune practici ♥
- Întrebați întotdeauna personalul patiseriei, brutăriei, restaurantului în ce condiții este preparat(ă) produsul/mâncarea fără gluten. Știu că poate fi complicat, pentru că, din punctul meu de vedere, în România, nu există suficiente reglementări la acest capitol, nici campanii de informare destinate sectorului Horeca.
Contaminarea acasă, în bucătărie
De la o sursă la alta, în cazul contaminării în interiorul locuinței, recomandările pot fi diferite sau contradictorii. Bineînțeles, contaminarea poate avea loc atunci când există o bucătărie mixtă sau se consumă alimente cu gluten în interiorul unei case în care locuiește o persoană celiacă.
♥ Bune practici ♥
- Suprafețele se șterg cu apă caldă și detergent.
- Oalele și tigăile se curăță cu apă caldă și detergent sau în mașina de vase. Se schimbă/se evită gătitul fără gluten în cele care prezintă zgârieturi adânci (nu ar trebui să le folosim deloc, indiferent de regim, nu?).
- Folosim tocătoare dedicate doar pâinii și produselor fără gluten. Acest lucru se aplică pentru toate suprafețele/materialele poroase.
- Folosim site dedicate doar produselor fără gluten.
- Folosim un prăjitor de pâine dedicat doar pâinii fără gluten.
- Folosim cuțite și lingurițe diferite pentru unt, dulceață și alte paste tartinabile. Mai exact, nu vom lua unt din pachet cu cuțitul cu care ungem felia de pâine cu gluten dacă untul este consumat și de o persoană celiacă. De exemplu, noi atunci când consumăm o pastă tartinabilă pe pâine cu gluten ne luăm deoparte cantitatea dorită.
- Practica de mai sus se aplică și sosurilor. De exemplu, dacă mâncăm pizza cu și fără gluten la aceeași masă, vom evita să punem mâna pe aceeași sticlă de ketchup.
- Produsele cu gluten le depozităm separat de cele cu gluten și, dacă le putem depozita doar în același dulap, pe cele fără gluten le vom depozita întotdeauna în partea superioară.
- Nu prăjim în același ulei alimente cu și fără gluten.
- Când gătiți cu făină de grâu, țineți cont de faptul că aceasta poate pluti în aer mai multe ore, contaminând în acest timp suprafețe, ustensile și alimente fără gluten neprotejate.
- Mânerele din bucătărie îi pot expune pe celiaci la gluten, așa că trebuie să fim atenți și la acest fapt și să ne spălăm pe mâini cât de des posibil.
- Legat de buretele de vase am găsit informații contradictorii. Eu prefer, dacă este cazul să consumăm gluten, să folosesc bureți de vase separați pentru produsele cu/fără gluten.
Contaminarea acasă, în afara bucătăriei
♥ Bune practici ♥
- În spațiul destinat copiilor, unele produse precum vopselele pentru pictura cu degetele și plastilina pot conține gluten. Glutenul nu este absorbit prin piele (excepția fiind doar în cazul în care o rană adâncă este prezentă), dar există posibilitatea ingerării de către copiii mici.
- În baie este recomandat să fim atenți la produsele pe care le folosim. Cum spuneam, glutenul nu este absorbit prin piele, însă unele pot fi ingerate, pot intra în contact cu gura: balsamul de buze (alte produse pentru buze), crema de mâini, pasta de dinți, crema pentru protecție solară (în special când este aplicată pe față).
- Trusa cu medicamente. Unele medicamente pot conține gluten. Atunci când unei persoane celiace i se prescrie un tratament, aceasta trebuie să îi reamintească medicului că urmează un regim fără gluten și să verifice ingredientele pe care medicamentul respectiv le conține.
Ce alte bune practici ați include pentru a evita contaminarea cu gluten?
Bibliografia consultată pentru scrierea acestui articol:
- ARIG – https://arig.ro/contaminarea/
- Beyond celiac – https://www.beyondceliac.org/gluten-free-diet/cross-contact/
- Coeliac UK – https://www.coeliac.org.uk/information-and-support/your-gluten-free-hub/home-of-gluten-free-recipes/new-to-gluten-free-cooking/cross-contamination/
Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.