Este toamnă în toată regula. Nu pot spune că este anotimpul meu preferat, dar cu siguranță are câteva particularități care îl fac deosebit: culorile minunate, aroma de dovleac copt, prune coapte, scorțișoară, zacuscă, ardei copți … toate acestea mă fac să înțeleg că toamna și-a intrat în drepturi.

Ce-i drept, când eram copil, nu asociam toamna cu aroma de dovleac copt, dar erau prezente toate cele mai sus amintite și școala. Școala marca începutul toamnei și, cumva, a unui nou ciclu. De o vreme încoace, dovleacul copt face parte din acest început de ciclu, deși nu pot să spun că se numără printre alimentele mele preferate. Totuși, mi-am propus să îi dau o șansă, chiar mai multe, să își facă loc la mine în bucătărie. A reușit! 🙂

Întâi, Antonia a cerut să ducă la grădiniță, la gustare, dovleac copt. Așa că, am ales un dovleac măricel (mici nici nu erau) și l-am pus la copt. Când s-a răcit, l-am tăiat cuburi, l-am pudrat cu un praf de scorțișoară și gustarea a fost gata. Cantitatea rămasă am porționat-o: o parte am păstrat-o pentru supa crema, una pentru un desert care s-a dovedit a fi delicios (urmează să pun rețeta pe blog) și cantitatea rămasă am pus-o la congelator.

Poate ați observat că dovlecii sunt de mai multe tipuri, cei mai întâlniți sunt bostanii clasici, rotunzi, cu exteriorul de un portocaliu intens și butternut, cei lunguieți, cu coaja mai deschisă la culoare. Eu îi aleg pe cei din urmă. Mi se pare că sunt mai aromați, cu miezul mai fin decât primii. Indiferent pentru care optați, să știți că dovleacul este bogat în vitamina A și fibre și este sărac în calorii.

Revenind la supa mea, nu am avut nevoie de multe ingrediente. Sunt câteva condimente care, dacă mă întrebați pe mine, merg de minune cu aroma dovleacului: ghimbirul, scorțișoara, nucșoara și cuișoarele. Eu am ales să folosesc doar unul dintre ele, ghimbirul. Am adăugat și lapte de cocos pentru une touche d’exotisme. 

 

Ingrediente: 

Pentru o porție

 

  • 150g dovleac copt
  • 1/2 ceapă albă (mică)
  • 1 lingură ulei de măsline
  • 1/2 linguriță pudră de ghimbir
  • 100ml lapte de cocos
  • 50-70ml apă

 

Mod de preparare: 

  1. Dovleacul l-am spălat, i-am scos sâmburii, l-am tăiat în 6 bucăți și l-am copt la 180° Celsius. Nu știu exact cât timp l-am ținut la cuptor, dar îl puteți verifica periodic, cu o furculiță. Dacă miezul este ușor de pătruns cu furculița, atunci dovleacul este copt.
  2. Ceapa am tăiat-o mărunt și am aruncat-o într-o tigaie, cu uleiul și apa. Am lăsat-o până s-a înmuiat.
  3. În vasul blenderului, am pus dovleacul copt, ceapa cu „sucul” din tigaie, laptele de cocos și ghimbirul. Pentru această rețetă, am folosit lapte de cocos la cutie (acela care se alege partea solidă de cea lichidă – agitați cutia înainte să o deschideți). Nu este cel mai curat ingredient (adesea, conține agenți de îngroșare), dar, ca toată lumea, mai fac și eu excepții. Nu știu dacă îl folosesc de 2 ori pe an așa că, asta a fost ocazia perfectă. Am folosit ghimbir pudră, dar puteți folosi și ghimbir proaspăt, bineînțeles.
  4. Dacă este nevoie, mai adăugați apă. Depinde ce textură preferați să aibă supa voastră. De asemenea, dacă nu aveți timp să coaceți dovleacul (mie mi se pare mai aromat atunci când este copt), îl puteți găti cu ceapa, în tigaie.

 

 

Cum a fost supa? Ca o zi blândă de toamnă, numa’ bună de servit/încălzit în serile reci. 🙂 Adică, cremoasă, fină și aromată.

Dați-mi de veste dacă o încercați.

Poftă bună!

 

 

Alte rețete cu dovleac: 

 

 

 

Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *