Titlu: „Neuroplasticitatea: secretul longevității creierului”
Autor: Acad. Prof. Dr. Leon Dănăilă
Editura: Bookzone
An apariție: 2023
Nr. de pagini: 278
Cartea o puteți cumpăra de aici → link carte
Leon Dănăilă este o somitate în lumea neurochirurgiei. Are 40.000 de intervenții chirurgicale efectuate, peste 50 de cărți de specialitate și tratate publicate și 18 brevete de inventator. „Neuroplasticitatea: secretul longevității creierului” este prima sa carte adresată publicului larg, în care ne explică cum neuroplasticitatea ne ajută să ne menținem și chiar să ne îmbunătățim sănătatea pe măsură ce înaintăm în vârstă. Este și prima carte pe care am citit-o anul acesta.
Structura cărții + câteva idei interesante
Cartea are 9 capitole structurate pe domenii (dacă le putem numi astfel) care ne oferă o vedere aprofundată asupra neuroplasticității și funcționării creierului uman. Fiecare capitol se încheie cu un scurt sumar al principalelor idei discutate în secțiunea respectivă. Mai jos, vă redau câteva idei care mi s-au părut interesante și care cred că merită menționate:
◊ Capitolul 1 – Creierul
→ Se estimează că pierdem în jur de 10.000 de neuroni în fiecare zi, dar aceasta este o parte normală a procesului cerebral, iar plasticitatea creierului ne permite să compensăm aceste pierderi. Ceea ce contează nu este numărul neuronilor, ci modul în care aceștia funcționează și conexiunile dintre ei.
◊ Capitolul 2 – Neuroplasticitatea
→ Când învățăm ceva nou, se formează noi circuite neuronale ale căror conexiuni se întăresc pe măsură ce repetăm activitatea respectivă; dacă încetăm să practicăm ce am învățat, cu timpul, conexiunile slăbesc sau dispar.
→ Acțiunile și gândurile pozitive și negative pot forma căi și circuite neuronale noi atunci când sunt repetate, indiferent de vârstă.
→ Printre metodele de stimulare a plasticității se numără: postul intermitent, călătoriile, antrenarea memoriei, cititul, practica de a cânta la un instrument, îmbogățirea vocabularului, crearea unor lucrări artistice, dansul, somnul, exercițiile fizice, meditația, alimentele bogate în flavonoide și antioxidanți.
◊ Capitolul 3 – Neuroplasticitatea la copii
→ Mediul în care trăiește un copil are un impact semnificativ asupra dezvoltării creierului. Stimularea pozitivă, experiențele educaționale și interacțiunea socială contribuie la formarea conexiunilor neuronale.
→ Jocul și activitățile creative sunt esențiale pentru dezvoltarea cognitivă a copiilor.
→ Somnul joacă un rol crucial în consolidarea memoriei și în sprijinirea proceselor de învățare, contribuind astfel la neuroplasticitate.
◊ Capitolul 4 – Neuroplasticitatea la adulți
→ Neuroplasticitatea nu este un proces care se produce exclusiv în copilărie; creierul uman rămâne capabil de schimbare și adaptare pe tot parcursul vieții.
→ Exercițiul fizic regulat stimulează și producerea de noi neuroni (neurogeneza), în special în regiunea hipocampului, care este implicată în memorie și învățare.
◊ Capitolul 5 – Regimurile alimentare
→ O dietă bogată în antioxidanți, acizi grași omega-3 și vitamine ajută la îmbunătățirea memoriei, atenției și a altor funcții cognitive. Antioxidanții protejează celulele cerebrale de stresul oxidativ, iar flavonoidele sunt asociate cu stimularea producției de noi neuroni.
→ Adoptarea unei diete mediteraneene sau a altor diete sănătoase este corelată cu un risc redus de boli neurodegenerative, susținând astfel menținerea neuroplasticității pe termen lung.
„OMS și Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA au estimat că aproximativ 80% din cazurile de boli cardiace coronariene și de diabet zaharat de tip 2, precum și în jur de 40% dintre cancere ar putea fi prevenite prin îmbunătățirea a trei comportamente legate de starea de sănătate: obiceiurile alimentare, exercițiile fizice și reducerea utilizării produselor din tutun.”
◊ Capitolul 6 – Importanța activităților fizice
→ Activitatea fizică are ca și beneficii:
- consolidează sinapsele existente și favorizează formarea de noi conexiuni neuronale.
- îmbunătățește sănătatea sistemului cardiovascular – un flux sangvin optim către creier duce la o mai bună funcționare a acestuia.
- reduce nivelul de stres și inflamația din organism (factori care pot inhiba procesele de neuroplasticitate).
→ La persoanele în vârstă, activitatea fizică regulată a fost asociată cu întârzierea declinului cognitiv și cu reducerea riscului de demență.
◊ Capitolul 7 – Rolul muzicii în producerea neuroplasticității
→ Ascultarea și practicarea muzicii stimulează creierul, îmbunătățind atenția, memoria și abilitățile de rezolvare a problemelor, reduce stresul, anxietatea și depresia și stimulează gândirea creativă.
→ Învățarea unui instrument muzical îmbunătățește coordonarea dintre mâini și ochi, dezvoltă abilitățile motorii fine și poate îmbunătăți abilitățile lingvistice și vocabularul.
◊ Capitolul 8 – Meditația de tip mindfulness și somnul
→ Practicarea meditației și asigurarea unui somn odihnitor reduc nivelul de stres și anxietate, creând astfel un mediu propice pentru dezvoltare cognitivă și plasticitate, dar și pentru echilibrul emoțional.
→ Atât meditația, cât și somnul contribuie la creșterea creativității, un aspect-cheie în adaptabilitatea și flexibilitatea funcțiilor cerebrale.
„După o zi plină de stimuli și activități, creierul este inundat cu o multitudine de informații, pe care, în timpul somnului, începe să le evalueze, hotărând ce să păstreze și ce să elimine. Acest proces de curățare este esențial pentru a evita suprasolicitarea circuitelor neuronale și pentru a asigura eficiența procesării de informații.
În paralel cu procesul de curățare, somnul facilitează și reorganizarea conexiunilor neuronale. Conexiunile care sunt frecvent utilizate și considerate esențiale sunt consolidate, în timp ce acelea care sunt rar utilizate sau considerate redundante pot fi slăbite sau eliminate. Această reorganizare ajută la optimizarea capacității creierului de a procesa informații noi.”
◊ Capitolul 9 – Influențele sociale asupra neuroplasticității
→ Interacțiunile sociale ne oferă oportunități constante pentru dialog, schimb de idei și rezolvare de probleme, stimulând astfel activitatea cerebrală și favorizând neuroplasticitatea. Ele sunt asociate cu un risc mai mic de declin cognitiv la vârstnici. De asemenea, interacțiunile sociale ne oferă o varietate de experiențe și stimulări mintale.
→ Relațiile sociale pozitive contribuie la reziliența emoțională (lucru care atenuează impactul stresului asupra creierului), previn și ameliorează simptomele depresiei.
Ca o concluzie generală, „îmbogățirea bagajului intelectual prin învățare, educație și activitate profesională pe întreg parcursul vieții reprezintă o strategie cu caracter protector împotriva deteriorării funcțiilor cognitive”. Prin niște obiceiuri care sunt la îndemâna oricui putem să ne menținem creierul sănătos și să ne asigurăm o bună calitate a vieții. De noi depinde să mâncăm echilibrat, să facem mișcare, să medităm, să ascultăm muzică, să dormim și să socializăm. Puțin este mai mult decât deloc și puțin cu puțin se adună. 🙂
Singurul minus pe care i l-am găsit acestei cărți este faptul că, pe alocuri, informațiile se repetă. Nu mi-am dat seama dacă acest lucru este făcut în mod intenționat, pentru a fixa informația, sau din dorința de a avea un număr mai mare de pagini.
Sunt curioasă dacă ați citit cartea și cum vi s-a părut.
Alte cărți cu informații utile:
- „Factfulness: zece motive pentru care interpretăm greșit lumea și de ce lucrurile stau mai bine decât crezi”
- „Dansul furiei”
- „Terapie 1 la 1 cu sinele tău”
- „Când corpul spune nu: costul stresului ascuns”
- „Atomic Habits”
Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.
Recomand aceasta carte. Este minunata!