Îmi doresc de multă vreme să fac cornuleţe, dar parcă nu mi s-a părut potrivit să le fac fără o ocazie specială, fără să fim în preajma unei sărbători. Cred că am avut nevoie de o sărbătoare care să-mi bată la uşă, pentru că acest dulce îmi aduce aminte de copilărie, de bunici. La bunicile mele mâncam cornuleţe în fiecare an de sărbători. Recunosc că nu cunosc reţetele de cornuleţe ale bunicilor mele, dar sunt aproape sigură că ele le făceau cu untură. Ştiu sigur că erau pudrate cu zahăr … cu mult zahăr. 🙂 Şi mai ştiu că le umpleau cu gem, nu cu magiun.
Eu mi-am dorit ca reţeta mea de cornuleţe să fie una mai sănătoasă, dar fără să compromit gustul sau textura fragedă, caracteristică acestui desert. Dacă nu aveţi curajul să încercaţi deserturi cu aluaturi care trebuie întinse şi modelate, eu vă sfătuiesc să vă luaţi inima-n dinţi. Cel puţin aceste cornuleţe nu au nimic complicat. 🙂
Ingrediente:
Pentru aluat
- 200g făină
- 100g smântână (35% grăsime)
- 2 gălbenuşuri
- 120g unt (82% grăsime)
- 1 lgţă scorţişoară
- 1 lg miere – 30g (opţional)
- un praf de sare
Pentru umplutură
- 50g magiun
- 100g dulceaţă de prune
- 100g nuci
- scorţişoară
Mod de preparare:
Pasul 1
Întâi, m-am ocupat de aluat. Am amestecat toate ingredientele: făina cu untul rece, tăiat cubuleţe, cu gălbenuşurile, smântâna, mierea, scorţişoara şi praful de sare. Eu am adăugat miere, pentru că nu am vrut să le pudrez cu zahăr și am considerat că au nevoie de un strop de dulce. Aluatul îl puteţi frământa cu mâna sau cu ajutorul unui robot de bucătărie. Sfatul meu este să nu îl frământaţi prea mult, pentru că se va întări la copt. Trebuie să îl frământaţi doar până se omogenizează ingredientele.
Aluatului i-am dat forma unui disc, l-am învelit în folie alimentară şi l-am lăsat să se odihnească la frigider timp de o oră. Îl puteţi lăsa şi mai mult sau chiar şi peste noapte.
Pasul 2
M-am ocupat de umplutură cât aluatul a stat la frigider. Ideea iniţială era să folosesc doar magiun, însă, când am deschis borcanul … surpriză! Un „şoricel” (de aproape 2 metri înălţime) s-a înfruptat din borcanul meu cu magiun lăsat special pentru această reţetă. A venit vremea unei improvizaţii şi am recurs la dulceaţa de prune, delicioasă şi ea. 🙂 Am amestecat magiunul cu dulceaţa de prune, nucile şi puţină scorţişoară. Pentru mărunţirea nucilor am apelat la ciocanul pentru carne şi la o pungă rezistentă din plastic. Din punctul meu de vedere este metoda cea mai eficientă atunci când am nevoie să mărunţesc nuci. Textura lor a fost undeva între cea a nucilor tăiate grosier, cu cuţitul, şi cea a nucii măcinate.
Pasul 3
Am scos aluatul din frigider şi l-am lăsat puţin la temperatura camerei, vreo 20-30 de minute. L-am împărţit în 4 părţi egale. Fiecărei părţi i-am dat o formă sferică şi apoi, pe fiecare, pe rând, am întins-o într-o foaie subţire (să pudrați cu făină masa de lucru și sucitorul). Cu ajutorul unei role pentru pizza (cu cuţitul funcţionează la fel de bine), am tăiat fiecare disc de aluat întins în jumătate, apoi în sferturi şi sferturile în jumătăţi. Pe capătul superior al fiecărui triunghi am pus aproximativ o linguriţă de umplutură. Am rulat apoi triunghiul. Pentru ultimele 2 bucăți nu am mai avut umplutură și le-am umplut cu bucăți generoase de banane. Au avut un gust minunat! Dacă faceți rețeta, încercați varianta asta măcar de curiozitate.
Unii aleg să îndoaie capetele (forma clasică de cornuleţ). Mie mi s-a părut mai eficient să renunţ la această operaţiune. Le modelați după cum vă doriţi voi să fie cornuleţele.
Pasul 4
Într-o tavă întinsă, am pus hârtie de copt. Am aşezat cornuleţele şi le-am uns cu puţin ou bătut. Dacă plănuiţi să le daţi prin zahăr pudră, nu are rost să le mai ungeţi cu nimic. Am încins cuptorul la 170° Celsius şi am ţinut cornuleţele la copt timp de aproximativ 20 de minute. Musai ca cuptorul să fie încins înainte să daţi cornuleţele la copt.
Mi-au ieşit în jur de 32 de bucăţi, nu toate de aceeaşi dimensiune, că n-am nimerit să întind şi să tai la fel toate foile. Au fost mai mari şi mai mici laolaltă, dar un lucru e clar: n-au fost de lepădat. Au rezistat, cu chiu cu vai, 24 de ore. Atât s-a putut! Şi nu, nu s-au stricat. Doamne fereşte! S-au devorat. 🙂 Aşa că, dacă le faceţi şi vreţi să le ţineţi departe de pofticioşi, le puteţi păstra în cutii cu capac. Aş zice că stau 4-5 zile.
Poftă bună!
Alte reţete dulci:
Brioşe pufoase cu afine şi banană (fără lactate)
Plăcinte cu mere. Mici, rapide şi economice.
Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.