Am revenit cu al doilea articol din seria „Pielea mea alergică” în care vreau să vă dau mai multe detalii despre testul pe care l-am făcut pentru a-mi identifica alergiile cutanate. În articolul anterior, am povestit despre dermatitele mele, dermatita periorală și dermatita de contact. Acolo găsiți mai multe detalii legate de context și de afecțiunile menționate.

Articolul de astăzi vreau să îl concentrez în jurul testului PATCH bateria standard europeană, o procedură nedureroasă care se efectuează în cabinetul medicului specialist alergolog. Acest test este o metodă prin care se evaluează dacă o anumită substanță determină o inflamație alergică la nivelul pielii. 

 

Cine poate face testul PATCH? 

De cele mai multe ori, atunci când o persoană are dermatite recurente, i se recomandă testul PATCH pentru identificarea posibilelor alergii. Este recomandat persoanelor cu:

  • erupții eczematoase persistente/recurente
  • eczeme cronice la nivelul mâinilor, picioarelor, feței și pleoapelor
  • ocupații la risc, precum stomatologie, cosmetică, etc. 

 

 

Ce se testează?

„Trusa” standard europeană identifică 30 de alergeni, din categoriile:

  • metale
  • parfumuri
  • aditivi și conservanți din produse cosmetice
  • detergenți, produse de curățat și vopsele
  • coloranți din haine
  • latex

În cazul copiilor, din câte am citit, testul PATCH se poate efectua la copiii mai mari de 3 ani. 

 

Cum se realizează testul PATCH? 

În primul rând, trebuie să știți că testarea PATCH este o procedură care nu doare. Ea este efectuată în cabinetul medicului alergolog. Testarea PATCH constă în aplicarea pe piele, la nivelul spatelui, a unor dispozitive adezive asemănătoare unor plasturi care conțin substanțele posibil implicate în producerea reacțiilor alergice (prima poză). Practic, reproduce în miniatură reacția eczematoasă după aplicarea alergenilor, sub ocluzie, pe pielea intactă a persoanelor alergice la aceste substanțe. Testul este privit ca și un model al bolii. Organul testat este același cu organul afectat, iar mecanismul de producere este identic.

Plasturii se lasă să acționeze timp de 48 de ore, apoi care sunt îndepărtați de medicul alergolog. În momentul îndepărtării plasturilor are loc și citirea rezultatelor. În cazul unei alergii, locul pe care a fost aplicată substanța se va inflama ușor, va deveni în roșu, posibil cu pustule și va prezenta mâncărimi. În poza de mai jos, se vede rezultatul testului, zonele foarte roșii și inflamate fiind cele cu sensibilitate ridicată. În cazul în care sunt identificate alergii la una sau mai multe substanțe, se va recomanda evitarea contactului cu acestea.

 

 

Ce trebuie să știți înainte de a efectua testarea PATCH

  • Zona de testare nu are voie să prezinte leziuni.
  • Înainte de testare, cu cel puțin 5-7 zile, se întrerupe orice fel de medicație antialergică.
  • Testarea nu se efectuează pe femeile însărcinate. 
  • Plasturii nu au voie să intre în contact cu apa sau cu aerul, adică nu puteți face duș timp de 48 de ore și trebuie să aveți grijă ca aceștia să nu se dezlipească. În principiu, se fixează foarte bine, dar se recomandă evitarea activităților sportive în aceste 48 de ore. 

 

Unde puteți face testarea PATCH? 

Am avut adevărate peripeții legate de locul testării și am ajuns să-l amân destul de mult. Vă povestesc pe scurt. În primă fază, ar fi trebuit să pot face acest test la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, pe secția competentă, acolo unde m-a trimis medicul meu dermatolog, însă, după o întâlnire (extrem) neplăcută cu o doamnă asistentă sau doctor, nici nu știu ce era, am aflat că nu aveau patch-urile pentru a putea efectua testul. Nu am primit niciun detaliu suplimentar sau îndrumare. Apoi, am aflat că aș putea face testul la Spitalul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie Cluj, însă, sunând la ei, programarea aș fi putut să o fac abia peste o lună bună și nu pentru bateria standard europeană, cea cu 30 de substanțe, testul complet nefiind decontat de casa de asigurări. Asta ar fi însemnat că ei m-ar fi testat la 2-3-4 substanțe și aș fi bătut drumurile pentru a face testul progresiv, lucru care nu mi s-ar fi potrivit. Am ales să fac testul într-o clinică privată, mie fiindu-mi acoperit de asigurarea privată (lucru pe care l-am descoperit după alte mailuri și telefoane). 

 

Experiența mea

În cazul meu, testul s-a desfășurat așa cum am povestit mai sus. Plasturii nu m-au jenat în niciun fel. Singurul lucru deranjant pe care l-am experimentat a fost mâncărimea. După mai puțin de 24 ore de la aplicarea plasturilor, câteva dintre zone au început să mă mănânce foarte tare. Acest lucru mi-a indicat că am o reacție alergică, dar nu știam la ce. Am așteptat să se scurgă cele 48 de ore pentru ca medicul alergolog să îmi dea toate detaliile. Mâncărimea a continuat și după îndepărtarea plasturilor, iar medicul mi-a aplicat un unguent corticosteroid pentru calmarea pielii. 

Aș mai menționa că locurile în care s-au declanșat alergii au avut nevoie de mai bine de o săptămână pentru a se vindeca. Semnele le mai am și acum, după 3 săptămâni de la testare. Mâncărimea a continuat și în zilele următoare, iar pe piele am avut răni în locurile respective, deși nu m-am scărpinat. Acestea au indicat alergiile intense pe care le am. 

 

La ce sunt alergică? 

Cu ajutorul testului PATCH am descoperit că am 3 sensibilități intense și 4 alergii cu intensitate scăzută, că sunt alergică la următoarele 7 substanțe (primele 3 sunt cele intense): 

  1. PPD (p-Phenylendiamine) – substanță prezentă în vopseaua de păr
  2. Nichel – unul dintre cei mai comuni factori ai dermatitei de contact (prezent peste tot)
  3. Textile dye mix – se referă la vopseaua folosită în textile
  4. Cobalt
  5. Propolis
  6. Methyldibromo glutaronitrile (denumit și dibromodicyanobutane sau MDBGN) – conservant folosit în industria cosmetică
  7. Methylisothiazolinone (MI) – conservant folosit frecvent în produsele industriale, dar și în industria cosmetică, în produsele de igienă și în produsele de curățenie

 

În următorul articol, îmi propun să vă povestesc despre fiecare alergen în parte, ce am descoperit și cât de complexe sunt lucrurile de fapt. La o primă vedere, pare simplu: aceștia sunt alergenii, trebuie să-i evit și gata, toate sunt bune și frumoase. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa. După identificarea alergenilor și discuții cu medicii implicați în acest proces, a urmat munca mea de documentare și încercarea de a-mi ajusta obiceiurile în funcție de acești alergeni. Vă dau câteva exemple:

  • PPD-ul mă „forțează” să găsesc o vopsea fără această substanță, însă, în magazine, oamenii de acolo nu au și nu știu ce să îmi ofere. Aici intervine munca de căutare pe internet și colaborarea coafezei pentru a găsi un produs potrivit în condițiile în care am mult păr alb pe care îmi doresc să-l vopsesc. 
  • Nichelul este un metal prezent peste tot. Când spun peste tot, credeți-mă că este absolut peste tot. Mi s-a recomandat o dietă fără nichel, dar acesta nu este un lucru realist. Cel mult pot încerca o dietă cu un conținut scăzut de nichel. Bineînțeles, asta înseamnă din nou o muncă colosală de documentare.
  • Mixul de vopsele din textile este marea mea surpriză din această listă. Nici nu știam că poate exista o asemenea alergie. Ideea este că ar trebui să evit hainele negre, închise la culoare, asta în condițiile în care jumătate din garderoba mea este formată din haine negre/închise la culoare.
  • Cobaltul este și el prezent în foarte multe lucruri pe care le folosim în mod obișnuit, dar am să vă dau detalii în următorul articol.
  • Propolisul este un mix complex de substanțe și se poate regăsi sub diferite denumiri.
  • Când vine vorba de conservanții din produsele cosmetice, de igienă, industriale, farmaceutice, din produsele de curățenie, lucrurile se complică și mai mult, pentru că trebuie să iau la puricat fiecare listă de ingrediente, indiferent de produs. 

 

Voi ce alergii v-ați descoperit? Ce schimbări v-au impus descoperirile făcute? 

 


Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.

2 Comments on Testarea PATCH bateria standard europeană. Ce presupune? Cine o poate face? Ce determină? (#2 – Pielea mea alergică)

  1. Buna ziua! Mulțumesc foarte mult pentru aceste informații.Schimb șampoane în ultimul timp degeaba.Nu știu daca e ceva legat de vreo alergie sau vreo problema internă care îmi provoacă mâncărimi ale scalpului dar articolul mi se pare binevenit.Am căutat lista cu substanțele testate și am găsit ceva în engleză și poți vedea pt fiecare substanță în parte alte denumiri și în ce se folosește.Foarte tare! Vă mulțumesc!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *