Photo by Shiny Diamond

 

 

Astăzi încep o serie de articole în care vreau să vă povestesc lupta pe care am dus-o în ultimele luni, cum am descoperit la ce este alergică pielea mea, ce înseamnă fiecare alergen în parte, ce tratamente am urmat, etc. Având în vedere că sunt multe de povestit, voi scrie mai multe articole care sper să vă aducă informații utile. Seria aceasta de articole am denumit-o „Pielea mea alergică”. Articolele le voi numerota pentru a fi mai ușor de găsit, de identificat din ce perioadă fac parte. 

 

Contextul

Dacă mă urmăriți și pe Instagram ori dacă ați tras un ochi și pe Facebook Story, atunci probabil că ați prins frânturi din poveste. De pe la mijlocul spre finalul lui 2021 m-am pricopsit cu o dermatită periorală, termen pe care l-am întâlnit pentru prima oară. În schimb, dermatitele nu-mi sunt străine, pentru că am avut mai multe episoade de dermatită de contact până acum, ele debutând în copilărie și fiind localizate în diferite zone din partea superioară a corpului, la nivelul mâinilor, pieptului, gâtului, urechilor și pleoapelor. 

Inițial, dermatita periorală am tratat-o ca pe o iritație provocată de purtarea măștii. Fără să-mi dau neapărat seama, am amplificat-o aplicând o cremă care conținea corticoizi. Asta înseamnă că, prin aplicarea cremei respective, totul era bine și frumos, ea dispărea câteva zile bune și revenea când îmi era lumea mai dragă. Nu am obiceiul să mă tratez după ureche, însă, de această dată, nu m-am alarmat foarte tare și nu am considerat că ar fi cazul să merg la dermatolog. Asta până când dermatita periorală a devenit accentuată, cu pustule din ce în ce mai multe și pe o zonă mai extinsă a feței. Când te știi cu fața curată toată viața, o asemenea „explozie” îți ridică mari semne de întrebare. Acela a fost momentul în care am decis să-mi fac programarea la dermatolog. În acel moment nu mă mai confruntam doar cu dermatita periorală, ci și cu o dermatită de contact pe care nu reușeam să mi-o explic. Era situată la nivelul încheieturilor mâinilor, pe partea exterioară, și a ambelor coate. Bănuiam că am o piele reactivă la nichel sau la un alt metal din aliajele care se folosesc în bijuterii, însă nu purtasem nimic care să-mi declanșeze dermatita, cu atât mai puțin în coate. 

După consultul la dermatolog (clinică la care mai fusesem în trecut), diagnosticul stabilit a fost dermatită periorală și dermatită de contact cronică recidivantă dorsopalmar și cubital

Mai jos, vreau să vă las câteva informații utile despre aceste afecțiuni + poze cu dermatita mea periorală. Menționez că în poze pielea mea arăta mai bine decât în realitate, erupția fiind mult mai roșie și cu pustule vizibile. Pozele le-am făcut strict pentru a măsura evoluția erupției. La vremea respectivă, nu m-am gândit că voi ajunge să le public. Intenția mea este să vă arăt, atât cât se poate, cum arată dermatita periorală, cum a arătat în cazul meu. Bineînțeles, găsiți imagini cu exemple mai clare la un click distanță. 

 

 

Ce este dermatita periorală? Ce este dermatita de contact?  

 

Dermatita periorală este o erupție cutanată formată din pustule și pete roșiatice, care apare în jurul gurii, dar se poate extinde și în jurul nasului sau sub ochi. Apare în special la femeile cu vârste între 25 și 45 de ani. 

În cazul meu, dermatita periorală a fost localizată mai mult pe bărbie, însă pe la finalul primăverii, deși începusem deja tratamentul, a început să se extindă spre nas, în special în partea dreaptă, dar nu într-un mod agresiv.

Nu insist prea mult asupra dermatitei de contact, pentru că este posibil să aveți deja informații despre aceasta. Cum îi spune numele, dermatita de contact apare după ce pielea intră în contact cu o substanță dăunătoare. Ca și simptome, pielea se înroșește, se formează mici umflături, apoi formațiuni cu crustă pe pielea infectată. 

 

Cauzele dermatitei periorale

 

Cauzele pot fi multiple și sunt greu de determinat. Acestea pot fi: 

→ expunerea la corticoizi cu aplicare locală

→ unele produse cosmetice 

→ radiațiile ultraviolete

→ infecțiile fungice

→ unele afecțiuni gastrointestinale

→ predispoziția genetică

→ alergiile topice la anumite substanțe 

→ anticoncepționalele

→ fluctuațiile hormonale la femei

În cazul meu, nu m-am gândit la o dermatită periorală cauzată de produsele cosmetice pe care le foloseam. Primele semne de dermatită periorală au apărut odată cu purtarea măștii. Apoi, așa cum vă spuneam mai sus, m-am expus la corticoizi (cortizonul apare și sub alte denumiri, dar îmi asum vina) și adaug aici și fondul genetic, plus o potențială alergie pe care urma să o investighez. 

 

Ce trebuie evitat în caz de dermatită periorală? 

 

  • Dermatocorticoizii. Pe termen scurt, prin aplicarea lor aspectul pielii se îmbunătățește, dar, pe termen lung, erupția se poate înrăutăți. 
  • Scruburile faciale sau alte tratamente care pot agresa tenul. 
  • Produsele de skincare care au în compoziție alcool, parfum sau uleiuri esențiale. 
  • Sauna și băile fierbinți. În general, căldura și transpirația agravează simptomele, implicit intensifică roșeața. 
  • Retinoizii, hidroxiacizii … și marea majoritate a produselor de skincare. Practic, se simplifică drastic rutina de skincare și se urmează recomandările dermatologului. 
  • Săpunul. Se optează pentru un gel de spălare fără săpun, SLS, etc. 

 

Photo by Andrea Piacquadio (Pexels)

 

Ce a urmat pentru mine

 

Pasul 1 – Tratamentul

Am primit tratament de la medicul dermatolog pentru ambele tipuri de dermatită. Inițial, nu am vrut să scriu nimic despre tratament, dar am să o fac, pentru că nu este vorba de substanțe agresive și, din experiența mea de până acum, uneori e nevoie să treci prin mai multe tratamente dermatologice pentru a-l găsi pe cel potrivit. Tratamentul a fost același pentru ambele dermatite. În această fază, am spălat pielea cu un gel non-spumant și hidratant de spălare de la Cerave pentru pielea normală-uscată. Am aplicat Gseba cremă, un antiinflamator de generație mai nouă, cu efect imunomodulator și antimicrobian, care reduce simptomatologia specifică dermatitelor (eritem, scuame, prurit) și crește rezistența pielii la infecții. Pe leziuni am mai aplicat și Suavigel, un gel-cremă hidratant, recomandat pentru toate tipurile de piele iritată și inflamată. 

De asemenea, am primit recomandarea de a face testarea cutanată PATCH bateria standard europeană, testul care determină la ce substanțe este alergică pielea noastră. 

 

Pasul 2Am modificat rutina de skincare

Pe scurt, am renunțat la tot ce foloseam până atunci. Cu acceptul dermatologului, pe lângă tratamentul prescris, am folosit un singur produs pentru față, serul de la La Roche Posay, Hyalu B5.

 

Pasul 3 – Am renunțat la makeup

Pentru ca tratamentul să dea roade și pentru că nu cunoșteam cauza dermatitelor, am renunțat să mă machiez. Oricum nu mă machiam des nici înainte și nu obișnuiam să-mi încarc tenul, însă acum nu am mai aplicat absolut nimic pe față. 

 

Mă opresc aici cu prima rundă de informații. În următorul articol, vreau să vin cu detalii despre testarea cutanată PATCH bateria standard europeană, ce presupune, cum se interpretează, ce alergeni identifică și ce alergeni au fost identificați în cazul meu, ce se întâmplă după testarea propriu-zisă. 

Găsiți pe blog și un articol mai vechi, despre dermatita atopică la copii

 

Sper ca informațiile să vă utile și să le împărtășiți dacă le considerați de folos și altora!

 

V-ați confruntat vreodată cu dermatite? 

 

Surse consultate pentru scrierea acestui articol: 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.