Sunt 3 săptămâni de când realitatea din jurul României cunoaște o altă față, cea mai dură dintre ele, cea a războiului. Da, știu că în ultimii ani au avut loc războaie în mai multe locuri din lume și nu s-a discutat la fel de mult despre subiect. Din punctul meu de vedere, suferința este reală indiferent de locul în care războiul se desfășoară și ajutorul este la fel de necesar. Însă, războiul din Ucraina ne-a afectat în mod direct prin simpla proximitate. Nu ne-am fi așteptat ca Europa să cunoască războaie în anul 2022. Nu ne-am fi gândit că o realitate atât de brutală se va desfășura la câțiva kilometri de granița noastră și România va trebui să devină adăpost pentru vecinii ei care fug din calea bombelor. Această proximitate face ca realitatea războiului să fie mult mai prezentă printre noi, implicit printre copiii noștri.
În primele zile de la debutul războiului, eu, adultul, am avut nevoie de timp pentru a procesa informația, pentru a reuși să-mi gestionez emoțiile. Țineți cont de faptul că fiecare dintre noi reacționăm diferit în fața situațiilor limită și avem propriul nivel de toleranță. În primele 2 zile, am consumat știri pe bandă rulantă, am plâns, am fost furioasă, indignată, fără chef de a face mare lucru … Apoi, aveam 3 zile de relaxare programate de ceva timp. Acolo a fost punctul în care am încercat să mă deconectez, dar nu pot spune că am și reușit să o fac, însă am simțit nevoia să fac lucrurile altfel, pentru că eram conștientă de impactul pe care evenimentele din Ucraina îl au asupra mea. În aceeași perioadă, Antonia ne-a întrebat: „De ce vorbiți atât de mult despre Ucraina și Rusia? Ce se întâmplă?”. Știam că acesta este punctul în care trebuie să-i vorbesc despre acest subiect sensibil, dar nu eram sigură că știu cum să o fac. Antonia este un copil curios și inteligent, pune întrebări și, de cele mai multe ori, își dă seama dacă îi ascund ceva. De asemenea, este un copil destul de anxios și scopul meu nu era să-i creez îngrijorări care să o împovăreze.
Cum, ce și cât le vorbim copiilor despre război?
Cred cu tărie că nu este sănătos să ne ținem copiii într-un glob de sticlă. Ei trebuie să cunoască realitatea, ce se întâmplă în jurul lor, însă această realitate trebuie filtrată pentru că ei nu au capacitatea de a procesa informațiile așa cum o facem noi, adulții. Noi am procedat astfel:
- Am discutat subiectul cu Antonia atunci când ea a început să pună întrebări. Dacă nu ar fi întrebat, am fi venit noi cu întrebări spre ea pentru a vedea ce se discută la școală, între copii, ce știe despre acest subiect.
- În explicațiile noastre, am subliniat ideea de siguranță, că noi suntem în siguranță. Am încercat să îi ofer o explicație simplă, pe înțelesul ei, că 2 state nu s-au putut înțelege pe cale diplomatică, prin discuții, iar țara considerată mai puternică a ales să folosească violența împotriva celeilalte pentru a obține ceea ce își dorește. I-am explicat că există acorduri între state, care ne protejează, iar România face parte din astfel de înțelegeri. Din păcate, nu este și cazul Ucrainei. Oamenii au suferit în acest context și aleg să-și părăsească țara venind în România sau plecând prin alte părți ale lumii. Aici am întărit ideea de empatie, ajutor și solidaritate.
- Școala ne-a susținut explicațiile. La ora de dezvoltare personală au discutat despre pace și au făcut activități pe acest subiect, iar la „Spring Fest”, sărbătoarea dedicată primăverii, fiecare am contribuit cu bunătăți făcute în casă pe care le-am vândut în cadrul evenimentului și banii au fost donați pentru refugiații ucrainieni.
- Nu o expunem pe Antonia la informația brută: știri, video-uri, imagini care ilustrează războiul, etc. Am încercat să fim cât de neutri posibil, să nu-i expunem prea mult părerile personale ori să intrăm în detalii despre bombardamente, victime și dramele care au loc dincolo de graniță.
- Ne-am poziționat ca sursa ei de încredere, corectă de informații. Am reluat și întărit ideea că noi nu o mințim, îi spunem adevărul și când are nelămuriri, să ni le adreseze cu toată încrederea.
- Citim cărți care au ca temă pacea, democrația, drepturile omului, etc. Mai jos, vă las câteva titluri pe care le avem ori le-am găsit a fi recomandate de alți părinți.
Ce ne sfătuiesc psihologii?
- Să fim atenți la nevoile de comunicare ale copiilor noștri. Să le răspundem la întrebări atunci când deschid subiectul războiului sau, dacă nu o fac, să deschidem noi discuția, să vedem ce știu, ce îi sperie, cum evaluează ei situația.
- Să nu le oferim copiilor emoțiile noastre în stare brută. Să încercăm să fim neutri atunci când purtăm discuții cu ei despre ceea ce se întâmplă în Ucraina. Asta nu înseamnă să-i mințim.
- Să-i ascultăm. Copiii nu au nevoie să le oferim soluții, ci au nevoie să se simtă în siguranță și de un mediu în care să poată să se exprime.
- Modul și ritmul în care copiii asimilează informațiile sunt diferite. Așadar, să fim acolo, dispuși să le răspundem la întrebări oricând este nevoie.
- Aceste evenimente dramatice le putem folosi în avantajul nostru pentru a aduce în discuție noțiuni precum ajutorul, empatia, solidaritatea, etc.
Cărți care ne ajută să comunicăm cu copiii
Există o serie de cărți care ne pot ajuta să abordăm diferite subiecte conexe războiului, precum: drepturile omului, pacea, emoțiile, empatia, conflictul, etc. Mai jos, găsiți câteva recomandări:
- Hărți ale emoțiilor mele (Editura Signatura) – „O cartografiere a speranței, a fricii, a dezgustului, a bucuriei, a furiei, a rușinii, a mirării, a geloziei, a tristeții și a iubirii.”
- Copiii se nasc pentru a fi fericiți (Editura Signatura) – „Copiii sunt persoane care au nevoie de asistență și protecție, dar și cetățeni capabili de a emite păreri personale. Să citim, așadar, împreună cu copiii noștri “Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului” transpusă în versuri pe înțelesul lor.”
- Surpriza grădinarului (Editura Signatura) – „O poveste emoționantă despre importanța credințelor noastre în viața cotidiană, o poveste despre sărbătorirea pasiunilor personale ca modalitate de a atinge fericirea.”
- Otto (Grupul Editorial Art) – „Otto e un ursuleț de plus născut în Germania. Povestea lui începe în vremuri liniștite, când i-a fost dăruit lui David, un băiețel evreu. Otto, David și Oskar, prietenul lor, erau tare fericiți împreună și născoceau mereu noi și noi năzbâtii. Dar într-o zi David a fost nevoit să poarte o stea galbenă. Apoi a venit razboiul și cei trei prieteni au fost despărțiți. Otto trece prin mari încercări.”
- Ghiduș cel curajos (Editura Frontiera) – „Povestea lui Ghiduș cel curajos începe demult, când leul Leon ajunge într-o bună zi rege. Un rege bun, dar pe care gustul puterii îl transformă începtul cu încetul și îl face în scurt timp de nerecunoscut. Leon începe să dea legi după bunul plac și să inventeze războaie. Într-o bună zi, poruncește ca nicio pasăre să nu mai zboare! Dar iată că undeva, la marginea împărăției sale, o pasăre își iubește atât de mult puiul, încât uită să-i frângă aripile, așa cum poruncise Leon cel cumplit.”
- Flon-Flon și Musette (Editura Cartea Copiilor) – „Povestea lui Flon-Flon și a lui Musette este o parabolă a războiului, acest monstru pe care cei mari îl trezesc din când în când.
Războiul zdrobește totul în calea lui și durează o veșnicie, spre nedumerirea și tristețea celor doi copii, despărțiți odata doar de un pârâu, acum de un gard de spini. Nici măcar sfârșitul războiului nu readuce armonia, dar candoarea și dragostea pot face o breșă în orice obstacol, dovedind că împreună sunt mai puternice decât orice monstru.”
- Conflictele globale (Editura Cartemma) – „Uneori ne este greu să înțelegem tot ceea ce auzim la știri sau modul în care acele lucruri ne afectează. Prin ilustrațiile expresive și explicațiile clare, cartea „Conflicte globale” încearcă să răspundă la întrebările noastre și să ne liniștească atunci când suntem îngrijorați cu privire la problemele din lumea noastră.”
- Am dreptul să fiu copil (Editura Cartemma)
- Malala și creionul magic (Editura Vlad și cartea cu Genius)
- Băiatul cu mâini dansante (Editura DPH) – „O poveste sensibilă despre putere și preconcepții, în care un băiețel surdo-mut îi învață pe cei din jur o lecție despre comunicare și înțelegere.”
- Sunt pace (Editura DPH)
- Toți ne naștem liberi (Editura DPH). Declarația Universală a Drepturilor Omului explicată copiilor prin imagini de excepţie.
- Alegeri în junglă (Editura All). „O poveste simpatică și ușor de citit, care le explică celor mici principiile de bază ale democrației.”
Cum a fost în cazul vostru?
Ce v-au întrebat copiii?
Ce alte recomandări de cărți aveți?
Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.