Astăzi împlinesc 33 de ani! Pe lângă bilanțul pe care mi-l fac anual, mi-am zis că ar fi o ocazie bună să fac un alt exercițiu: să pun pe „foaie” un număr de lecții egal cu vârsta, lecții pe care le-am învățat până acum. Le găsiți mai jos. Sunt curioasă în care dintre puncte vă regăsiți.

Vârsta este un număr, până la urmă, care nu reflectă numărul anilor pe care îi ai, ci cei pe care îi simți. Dacă ar fi să ne rezumăm la numere, nu cred că are importanță numărul anilor pe care i-ai adunat, ci ceea ce ai trăit în toți acești ani, ce te-au învățat experiențele pe care le-ai avut de-a lungul timpului.

33 de lucruri pe care le-am învățat până la 33 de ani

1 – Oamenii ăia pe care îi credeam cool cândva, de fapt, nu-s cool deloc. Viziunea mea despre ce este cool a suferit mari modificări din adolescență până acum.

2 – A fi mamă este cel mai fain lucru din lume, dar și cel mai greu. Te apucă bocitul la o îmbrățișare, cuvânt ori gest al copilului tău. La polul opus, ți se contorsionează toate celulele din corp când copilului tău nu-i este bine. Și, hai să recunoaștem, că tot copilul îți apasă rău unele butoane. 

3 – Oamenii nu sunt întotdeauna ceea ce par. Sinceritatea nu este întotdeauna răsplătită cu aceeași monedă.

4 – Pâinea și pastele nu îngrașă. Excesul caloric este responsabil pentru asta.

5 – Hormonii adolescenței sunt copii mici pe lângă cei de pe durata sarcinii și din perioada de după naștere. Totuși, nu sunt nerăbdătoare ca Antonia să fie la vârsta adolescenței. Mama, chiar îmi pare rău! :))

6 – Pielea carbonizată la soare nu-i nici ea cool. SPF-ul salvează pielea de prăjeală, implicit de boli.

7 – Cocoțatul pe tocuri face piciorul frumos (nu sănătos), dar sneakerșii sunt next level (și fac și piciorul sănătos), cu mare potențial de best friends forever. Dacă aș fi știut asta în urmă cu vreo 8-10 ani … 

8 – Să nu-mi mai pedepsesc corpul pentru ca el să ajungă la standardele impuse de societate. Să-l prețuiesc mai mult! Femeile au corpuri minunate care au super puterea de a zămisli alte vieți. După ce am experimentat un surplus de aproape 40 de kilograme, de la 63 la vreo 105 kile, și am revenit aproape de punctul de la care am plecat, după ce am alăptat timp de 2 ani, îmi prețuiesc corpul mai mult decât oricând, cu tot cu celulită și vergeturi. 

9 – Atât în viața personală, cât și în cea profesională, limitele sunt necesare pentru a construi relații sănătoase și pentru a avea grijă de mine, în special din punct de vedere emoțional. 

10 – Percepțiile celorlalți despre noi nu sunt treaba noastră. Nu vom putea niciodată schimba ceea ce cred ceilalți despre noi. 

11 – Timpul zboară cu o viteză amețitoare după o anumită vârstă. Să profităm de el! Să ne ținem copiii în brațe cât de mult, să ne bucurăm de prezența părințiilor noștri, să ne strângem bunicii în brațe, să bem paharul ăla de vin, apa ori cafeaua cu prietenii de suflet. Relațiile cu oamenii dragi să fie o prioritate! Asta este o lecție continuă, nicidecum învățată pe de-a-ntregul.

12 – Nu trebuie! Nu trebuie să faci nimic. Alegi să faci x sau y lucru. Nu trebuie să ai x carieră, să te căsătorești, să ai copii, să ai 2 copii, să faci x și y lucru. Nada de nada! Nu trebuie să bifezi milestones-uri pe măsură ce înaintezi în vârstă. Fiecare face (are dreptul să facă) alegerile care i se potrivesc. 

13 – Viața nu devine plictisitoare, fără sare și piper după 30 de ani, dimpotrivă. Dacă mă întrebați pe mine, 30+ e cea mai faină vârstă (din ce am experimentat până acum). Sunt asumată, independentă, cu mai multă încredere în mine și știu ce vreau (în general). Ok, viața socială este ceva mai sărăcăcioasă (foooarte!), dar fiecare moment este pregătit și savurat la superlativ. Altă treabă relativo-subiectivă și aici … Lucrurile simple pot să-ți încarce bateriile și să-ți bucure sufletul, fără prea mult sclipici și poleială. Sau na, să fiu 100% sinceră, echilibrul este important … în absolut orice privință. 🙂

14 – Maturizarea mult dorită cândva, pe lângă independență, aduce stres și griji! La 18 ani, nu știam cât de bine îmi era la mama acasă.

15 – Contează să-ți diversifici experiențele, să explorezi, să încerci lucruri noi, să ieși din casă, să-ți ieși din zona de confort. Toate adunate te modelează, îți dau direcție și împlinire. 

16 – Abia după ce am devenit mamă am înțeles ce înseamnă oboseala și organizarea eficientă a timpului. Doamne, cât timp aveam cândva!

17 – Există prietenii sincere care durează în timp și prieteni care nu-ți vor rămâne alături pentru totdeauna. Există oameni cu care te înțelegi din priviri și după 20 de ani de adunat amintiri împreună și alții cu care nu reușești să te mai înțelegi deloc. Problema este că nu mai reușești să te vezi nici pe departe atât cât ți-ai dori cu cei tare dragi sufletului tău, dar știi că sunt acolo pentru tine no matter what … Este valabilă și reciproca.

18 – Să judec mai puțin și să văd dincolo de aparențe. Fiecare om are o poveste.

19 – Nimic în viață nu-i întâmplător! Totul se întâmplă cu un scop, dar unele scopuri le înțelegem târziu sau poate nu le deslușim niciodată.

20 – Copiii care plâng din toți rărunchii în magazine, pe stradă, acasă, la mare ori la munte nu sunt isterici ori prost educați. Tantrumurile sunt firești!

21 – O relație nu ține de noroc și căsătoria nu este o garanție a fericirii veșnice ori a existenței în timp. O relație înseamnă muncă continuă, suișuri și coborâșuri, dar cu o direcție comună.

22 – Abia după 30 de ani am ajuns să port chilot brazilian la plajă, crop topuri pe timp de vară și să mă țin de sport (cu urcușuri și coborâși, totuși). De ce abia după 30 de ani? Pentru că am căpătat mai multă încredere în mine (aici e work in progress) și mai mult miserupism când vine vorba de gura lumii (work in progress și aici).

23 – Orice, dar absolut orice se poate întâmpla în viața asta. Să te îndrăgostești la prima vedere și să schimbi țara de dragul iubitului, să treci printr-o pandemie și printr-un război prezent la granița țării în care locuiești. Niciunul dintre aceste aspecte nu le-aș fi crezut valabile în cazul meu în urmă cu vreo 11 ani (și mai am vreo altele 100 pe listă).

24 – Gelozia nu are ce căuta într-o relație sănătoasă! Manipularea, controlul, minciuna, înșelatul nu au de-a face cu iubirea.

25 – Oricât de tare te ții pe poziții, un copil îți întoarce lumea cu susul în jos, îți schimbă percepțiile, perspectivele, ideile, aspirațiile și te pune pe o direcție diferită de cea care exista înainte ca el să apară.

26 – Banii nu aduc fericirea, dar o întrețin. Banii n-o să-ți rezolve toate problemele, nu cresc în copaci și nici nu-s nelimitați, dar îți dau posibilitatea unui anumit confort (altă noțiune relativă pentru fiecare dintre noi). Nu cred în oamenii care spun că banii nu contează! Asta nu mă face să fiu o materialistă. 🙂

27 – Nu credeam că o să-mi placă să gătesc, să prăjituresc, să încropesc rețete noi și să le împărtășesc cu oameni cunoscuți și necunoscuți de pe internet.

28 – Nu credeam nici că o să lucrez de acasă, eu acest om iubitor de interacțiune. 2022 este al 4-lea an de când fac asta. Are legătură cu punctul 25.

29 – Unele dintre lucrurile care mă enervau la mama am ajuns să le fac și eu. Karma! :))

30 – Ceea ce am învățat la școală nu va fi ceea ce voi aplica în viața profesională și asta e absolut ok. Am învățat că practica te învață înainte de orice teorie, că experiențele diverse, din domenii diferite, îți aduc plus valoare.

31 – Am învățat să mă cunosc mai bine și, când m-am simțit pierdută în căutările mele, am realizat că fac parte dintre acei oameni care se includ în termenul de multipotențialitate. Și am înțeles că nu-i nimic în neregulă cu mine dacă îmi doresc mai mult, dar în direcții diferite. CV-ul meu reflectă același lucru! :))

32 – Nu mai cumpăr încălțăminte și haine drăguțe, dar incomode ori la preț bun … doar de dragul că sunt la preț bun. Nu mă dau în vânt după shopping, dar atunci când fac achiziții, am învățat să aleg confortul și un raport bun calitate-preț-utilitate.

33 – Am învățat să lupt pentru mine (sau, mai bine zis, învăț în fiecare zi, puțin câte puțin), pentru lucrurile în care cred, pentru ceea ce îmi doresc. Să răspund cu tact (absent uneori – se muncește și aici) răutăților și să înțeleg că ele nu sunt despre mine, ci despre frustrarea interlocutorului. Să nu mă fac că plouă atunci când glumele sunt dintr-un registru diferit de cel al amuzamentului de bun simț și să spun ce gândesc fără să-mi fie frică de respingere ori de judecata celorlalți.

Tu ce i-ai spune eului tău mai tânăr dacă s-ar ivi ocazia?


Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.

3 Comments on 33 de lucruri pe care le-am învățat până la 33 de ani

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.