Inspirația pentru acest articol vine de la Irina, cunoscută în online sub numele de Coffentropy. Pe Instagram, în story, ea vorbea despre schimbările sustenabile pe care le-a făcut în ultima vreme. De ceva vreme mi-am dorit să ating acest subiect cu voi, plus că a fost și o provocare pe care am primit-o de la Laura Crăciun în urmă cu câteva luni, dar timpul n-a mai fost suficient de darnic și nu mi-a mai dat posibilitatea să vorbesc despre micile schimbări sustenabile pe care noi le-am făcut. 🙂 Acum, pe final de an, articolul meu poate veni ca un soi de motivație pentru voi, să îmbrățișați ideile care considerați că vi se potrivesc, ori să fie baza unui schimb de păreri pe acest subiect. Schimbările despre care vă voi vorbi mai jos au fost adoptate într-o ordine aleatorie și în perioade diferite, unele anul acesta, altele cu vreo 3-4 ani în urmă.
Trăim într-o lume, în niște vremuri în care majoritatea dintre noi putem avea acces la aproape orice. Cred că adoptarea unor măsuri sustenabile ține de conștientizare, să înțelegem că resursele nu sunt nelimitate, că fiecare gest mărunt contează, că reciclarea deficitară, chiar inexistentă din România, nu poate să mai țină prea mult timp. Înainte de a aștepta ca aleșii să pună lucrurile la punct, cred că schimbarea începe cu fiecare dintre noi, așa cum am mai spus-o în repetate rânduri. De noi depinde să reducem consumul de plastic, risipa alimentară, așa cum tot de noi depinde ce model le insuflăm copiilor noștri. Unul bazat pe pasivitate și indiferență sau unul în care facem pași mici și conștienți pentru a proteja mediul şi, implicit, resursele?
Nu sunt aici pentru a da lecții de niciun fel nimănui. Nu sunt vreun guru al reciclării sau al sustenabilității, dar fac pași mici și încerc să integrez în viața noastră mici măsuri sustenabile. Nu schimb eu lumea și nu-s vreun pionier al sustenabilității, dar cred că puțin cu puțin se adună.
Schimbările sustenabile pentru care am optat de-a lungul timpului
♦ Încerc să cumpăr local. Asta înseamnă că prefer piața în detrimentul hipermarketului (atunci când se poate) și privilegiez producătorii locali. Subiectul l-am dezvoltat în acest articol și am scris motivele pentru care încurajez consumul local.
♦ Evit pungile din plastic. La sacoșele din plastic, cumpărate cu ocazia fiecărei sesiuni de cumpărături, am renunțat de vreo 3-4 ani și tot de atunci le-am privilegiat pe cele reutilizabile, solide, adesea făcute din materiale reciclate. Nu de multă vreme, le-am integrat în colecția de sacoșe și pe cele textile. Tot de curând mi-am cumpărat săculeți textili pentru legume și fructe, care să înlocuiască clasicele pungi. Dacă am și opțiunea de a-mi cântări produsele la casă, nu am nevoie nici de etichete. 🙂 Tot pentru a limita plasticul, am exclus paiele din plastic şi am optat pentru unele din silicon, reutilizabile.
♦ Nu iau cafea to go, la pachet, sau se întâmplă să o fac foarte rar, poate de vreo 5-6 ori pe an. Prefer să beau cafeaua din ceașcă și fără grabă (așa ca ardelenii :)) ). Soțul meu își ia a doua cafea din zi de acasă, la pachet, în termos.
♦ Colectez deșeurile selectiv în speranța că, cu noile modificări, ajung acolo unde trebuie, deși am înțeles contrariul. Sincer, pe ideea că nu ajung unde și cum trebuie, nu am de gând să renunț la acest obicei. Mai devreme sau mai târziu vom fi nevoiți să ne aliniem cu practicile care există în Occident din acest punct de vedere. Apoi, mă gândesc la exemplul pe care i-l ofer copilului meu. Ea știe bine care deșeu unde merge și o consider o practică sănătoasă, aliniată cu discuțiile pe care le avem despre acest subiect. Dacă tot vorbești despre asta, ar trebui să o și pui în aplicare, nu numai să predici, nu?
Dacă tot am ajuns la acest punct, vă propun să faceți un experiment. Selectați deșeurile selectiv timp de vreo lună și depozitați plasticul pe care îl folosiți pe parcursul acestei perioade. Dacă nu aveți vreo vilă sau un spațiu generos de depozitare, vă va fi destul de greu să o faceți. Asta ne indică ce cantitate de plastic folosim. Și ghiciți unde merge el atunci când nu este reciclat corespunzător?
♦ Reduc risipa alimentară. Am mai vorbit despre acest subiect (Cum poţi să faci economii şi să reduci risipa alimentară) și despre modurile în care putem economisi mâncarea fără a ne priva de absolut nimic. Eu am o mică problemă cu cantitățile și uneori se întâmplă să gătesc prea mult. În acest caz, dacă alimentele din mâncarea respectivă nu au fost anterior congelate, congelez mâncarea și vă asigur că sunt ocazii în care prinde bine o porție de mâncare proaspăt scoasă din congelator. 🙂 Dacă alimentele au fost anterior congelate, întreb pe la vecini dacă nu au nevoie de o porție de ceva bun (socrii stau cu noi în bloc). Permiteți-mi să vă spun că nu pricep cum unii oameni nu mănâncă un preparat care are mai mult de o zi vechime și, deși este bun pentru consum, aleg să îl arunce.
♦ Nu irosesc resursele. Adică, nu țin lumina aprinsă în dormitor când eu sunt în bucătărie și nici nu las apa să curgă când eu sunt ocupată cu amestecatul în oală. Pe lângă faptul că aș irosi o parte din resurse, mi-aș umfla facturile pe care tot din bugetul familiei mele le plătesc. Deci, aș fi dublu dezavantajată.
♦ M-am îndreptat spre detergenți bio și materiale reciclabile. Poate că ați citit deja acest articol. Cu ajutorul acestei colaborări, am descoperit niște produse pe care le folosesc și astăzi, skin-friendly și eco-friendly. Înainte să le descopăr, foloseam deja un detergent bio pentru pardoseli, dar nu am căutat insitent mai mult de atât. De mai bine de o jumătate de an, folosesc un detergent bio pentru haine, care vine într-un ambalaj realizat din materiale reciclate, reciclabil la rândul lui. La fel se întâmplă și cu detergentul pentru vase și unele produse de curățat. Deși, primul motiv care m-a îndreptat spre aceste produse nu a fost sustenabilitatea, ci dermatita Antoniei care se manifesta la nivelul picioarelor, episodul de dermatită (destul de urâtă) pe care am făcut-o la nivelul pleoapelor și uscăciunea mâinilor mele. Nu știu să vă spun dacă aceste produse au dus la rezolvarea problemelor, dar cert este că lucrurile se prezintă mult mai bine. Mâinile mele arată mai bine, Antonia nu a mai făcut dermatită pe picioare (doar în zona urechii) și puseul meu de dermatită a devenit istorie.
Următorul pas spre care mi-aș îndrepta atenția este achiziționarea unui filtru de apă, însă soțul meu este foarte sceptic în privința eficienței lui. Așadar, mi-ar prinde bine dacă mi-ați putea face niște recomandări, să știu în ce direcție să-mi îndrept cercetările, dar să nu fie niște filtre care impun modificări sub chiuvetă, pentru că asta ar însemna să-mi reconfigurez bucătăria și acest lucru mi-ar fi imposibil.
Care sunt schimbările pe care le-ați făcut voi în direcția sustenabilității?
Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.
Si eu evit pungile de plastic si colectez selectiv, mancare nu prea arunc… Mai am de lucru cu ambalajele.
Nu stiu daca munca cu ambalajele se va termina vreodata. E greu ca treaba asta sa porneasca de la consumator. Mai degraba o vad mai fezabila daca ajunge sa fie cumva reglementata prin lege si sa oblige producatorii sa foloseasca altfel de ambalaje sau mai putine. Aici ma refer in special la toate acele legume si fructe ambalate in cutii din plastic.
Eu am un filtru de apa kangen și schimba inclusiv gustul apei. Nu îmi dau seama de cât de eficient este chiar dacă îl avem de vreo 5 ani.
Mulţumesc pentru recomandare! 🙂
Bună dimineața!
Eu îți recomand filtrul de apă de la firma amway, eSpring. Filtrele fac diferența 😊.și este ușor de instalat fără a modifica multe in bucătărie.
Succes și o săptămână ușoară!
Mulțumesc pentru recomandare! Mă documentez. 🙂