Titlu: „Psihologia fricii. Temeri, angoase și fobii.” („Psychologie de la peur. Craintes, angoisses et phobies.”)

Autor: Christophe André


Suntem deja în luna decembrie. Știți că timpul zboară, așa că nu cred că are rost să o mai spun și eu. La începutul anului, mi-am făcut o listă cu 12 cărți musai de citit și altele 14 ca lecturi extra. „Psihologia fricii” este a 12-a carte citită, dar asta nu înseamnă că le-am parcurs pe toate cele pe care mi le-am propus la început de an. Să spunem că m-am abătut de la listă, dar asta e o altă poveste pe care am să v-o împărtășesc când voi publica lista cu cărțile pe care mi-aș dori să le citesc în 2021. Până atunci, vreau să vă povestesc câte ceva despre ultima carte citită, „Psihologia fricii”.

Christophe André este medic psihiatru și autor de succes. O altă carte scrisă de el pe care am citit-o cu mare interes este „Imperfecți, liberi și fericiți”

 

Structura cărții

Vă las, mai jos, capitolele principale ale cărții. Cuprinsul este foarte detaliat. Eu vă redau capitolele principale:

Capitolul 1 – Frici normale și frici patologice

Capitolul 2 – De unde vin fricile și fobiile?

Capitolul 3 – Mecanismele fricilor și fobiilor

Capitolul 4 – Cum facem față fricii: primele piste

Capitolul 5 – Tot ce trebuie să știți despre tratamentul fobiilor

Capitolul 6 – Frici și fobii: un pic de istorie și un portret de familie

Capitolul 7 – Frici și fobii „simple”: animale, avion, sânge, apă …

Capitolul 8 – Frici și fobii sociale

Capitolul 9 – Teama de neliniște: crize de angoasă, panici și agorafobie

Capitolul 10 – Multe alte frici …

Anexă: Exerciții de relaxare și meditație

 

Câteva idei din carte

  • Există frici moștenite și frici dobândite pe parcursul vieții.
  • Femeile au mai multe frici decât bărbații.
  • Sexul culturilor poate influența apariția fricilor excesive și a fobiilor.
  • Întrebarea cea mai importantă nu este „De ce mi-e atât de frică?”, ci, mai degrabă, „De ce îmi persistă teama în ciuda tuturor eforturilor mele?”. Să ieșim din cercul vicios al vinovăției și al întrebărilor inutile, să ne îndreptăm spre soluții, să ne informăm și să nu ne supunem fricii, clișeelor și stereotipurilor asociate ei. 
  • Există 3 dimensiuni ale fricii: emoțională – sentimentul oprimant; psihologică – când lumea este văzută ca un loc de pericole iminente; comportamentală – nu poți face altceva decât să supraveghezi pentru a fi gata să fugi. Lupta împotriva fricilor excesive presupune înțelegerea și stăpânirea progresivă a acestor 3 dimensiuni. 
  • Există un circuit cerebral al fricii. Organele noastre senzoriale primesc informații de la mediul înconjurător, semnalând prezența sau posibilitatea unui pericol. Ele activează amigdala cerebrală, care declanșează o primă alarmă corporală sub forma unei reacții de vigilență, de tresărire, de încordare. Apoi pertinența acestei alarme este evaluată de diverse structuri cerebrale vecine cu amigdala, implicate în „circuitul fricii”, mai exact hipocampul, zonă care aparține creierului emoțional, acționând în afara voinței noastre, și cortexul prefrontal, care acționează în parte (în parte numai) în funcție de voința noastră. Hipocampul joacă, între altele, rolul unui comparator cu experiențele noastre trecute. 
  • Fobia are memorie lungă. Chiar dacă facem progrese, teama poate oricând să revină pentru că, în realitate, creierul nu-și uită niciodată fricile. În lupta împotriva fobiei putem învăța să ne îmblânzim fricile excesive, iar asta va necesita eforturi în timp, în funcție de fobii și de vechimea lor. Reglarea fricii presupune un efort continuu. Nu este suficient să știm teoria, ci este nevoie să o exersăm constant. 
  • Psihoterapia poate să modifice cu adevărat arhitectura funcțională a creierului, cea care stă la originea reacțiilor de teamă excesivă. În schimb, nu există medicamente „antifobice”, doar calmante care nu fac decât să adoarmă frica. 

În carte există detalii despre cum putem face față fricii (reiau pașii, pe scurt, mai jos) și ce soluții de tratament există. De asemenea, autorul dă detalii despre terapiile comportamentale și cognitive, despre categoriile fobiilor, despre fricile intense și fobiile „specifice”, precum și despre frici și fobii sociale. La finalul cărții, există și câteva exerciții de relaxare și meditație care ne-ar putea fi utile fiecăruia dintre noi, cu sau fără frici. 

 

Cum facem față fricii?

  1. Nu-ți poți învinge teama fără să o înfrunți, cât mai des și mai constant. 
  2. Nu te supune fricii. Privește-o ca pe un musafir nepoftit care se instalează la tine în casă. Cu cât îi vei face mai mult pe plac, ce motiv ar avea să plece? După o vreme, evitările sunt camuflate de fobie în alegeri de viață. Nu suntem vinovați de fobiile noastre, dar suntem responsabili de lupta împotriva lor. 
  3. Informează-te cu adevărat despre ce anume îți provoacă frică. 
  4. Încetează să îți mai fie frică de frică – soluția este să învățăm să o controlăm, lucru care ne va permite să-i scădem din intensitate. 
  5. Modifică-ți viziunea despre lume – discrepanța între ceea ce credem despre lumea exterioară și ce simțim vs. realitate. Cedăm adesea panicii în loc să găsim strategii de adaptare la mediu. 
  6. Confruntă-te urmând regulile (cu referire la tehnicile de expunere din terapia comportamentală). 
  7. Respectă-ți fricile și fă-i și pe ceilalți să ți le respecte. Sfatul autorului este să nu ne desconsiderăm din pricina fricilor, să nu ni le disimulăm, pentru că ascunderea lor reprezintă un surplus emoțional important. 
  8. Gândește-te la frica ta, la trecutul și la funcția ei, dar nu te pierde pe drum. Trecutul este important pentru înțelegerea fricilor, dar lupta împotriva lor se câștigă în prezent. 
  9. Ai grijă de tine! Tot ce este bun pentru sănătatea ta este bun și pentru fobia de care suferi: exercițiile fizice regulate cresc stare de bine; nu există un regim antifobie, dar unele substanțe cresc sensibilitatea la frică (cafeaua, alcoolul, tutunul, etc.); stresul agravează fricile. 
  10. Învață să te relaxezi și chiar să practici meditația. 
  11. Menține-ți eforturile în timp. Scopul lor este de a lăsa experiențele de viață să ne îmbogățească și nu să ne fragilizeze. 

 

Dacă vă știți cu diferite fobii, pe voi sau pe oamenii dragi vouă, vă recomand această carte cu drag. Este foarte posibil să vă ajute să înțelegeți cum funcționează fricile, cum să vi le temperați, să vi le țineți sub control sau cum îi puteți ajuta pe ceilalți. 

 

 

 

Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *