Titlu: Nojoud, divorţată la 10 ani (Moi, Nojoud, 10 ans, divorcee)
Autori: Nojoud Ali şi Delphine Minoui
Anul apariţiei: 2009
Încă din titlu reiese una dintre realităţile poveştii: abuzul fetelor. Din păcate, chiar şi în 2017, în unele zone ale lumii, fetele sunt forţate de la vârste fragede să se căsătorească cu bărbaţi mult mai în vârstă decât ele. Nojoud este o victimă ca multe altele. Diferenţa este că ea a avut curajul să se opună voinţei familiei, să-şi spună povestea şi să-şi caute dreptatea.
Nojoud s-a născut în Yemen. Tot acolo şi-a dus şi crucea. Provenea dintr-o familie simplă, modestă, care a fost nevoită să-şi lase satul natal pentru capitală. Sanaa nu a fost deloc blândă cu ei. Tatăl lui Nojoud a hotărât să profite de oportunitatea măritişului şi a căsătorit-o cu un bărbat care avea de 3 ori vârsta ei. Astfel, urmau să-i rămână mai puţine guri de hrănit.
Soarta de femeie măritată a dus-o pe Nojoud să-şi trăiască povara în satul natal, Khardji. Noua ei viaţă era şi mai dură decât precedenta şi, cum spune chiar ea, „alături de el n-am făcut altceva decât să înţeleg adevăratul sens al cuvântului cruzime”. Viaţa de femeie măritată nu era deloc aşa cum şi-a imaginat-o. Zi de zi îndura abuzuri fizice, dispreţ şi umilinţă atât din partea soţului, cât şi a mamei acestuia. Nopţile erau cumplite atunci când monstrul, aşa cum îşi numeşte soţul, se năpustea asupra ei pe rogojină şi o făcea să îi ardă pântecul. Acestea se întâmplau, deşi soţul şi-a luat responsabilitatea, printr-un contract semnat, că nu o va atinge până la prima menstruaţie. Ea tot ce voia era să se joace cu copiii de vârsta ei, să stea în banca de la şcoală, să-şi scrie numele cu creta albă pe tabla neagră. Toate aceste dorinţe mărunte au fost înlocuite cu ordinele date de soacră de la răsărit până la asfinţit.
Avea 9 ani, dar era sătulă. Voia să se întoarcă acasă la mama ei. Sătul de văicăreli, soţul i-a îngăduit o şedere de câteva zile acasă la părinţii ei. Era sigură că aici va găsi soluţia care o va duce spre libertate. Le-a povestit părinţilor ei chinurile groznice prin care trecea în fiecare zi, însă, după spusele tatălui ei, era măritată şi trebuia să îşi accepte soarta. Era o chestiune de onoare.
Mătuşa lui Nojoud, Dowla, care era şi a doua soţie a tatălui ei, i-a spus că scăparea poate să-i fie la tribunal. Ideea a încolţit în mintea copilei, iar dimineaţa, când mama ei i-a cerut să meargă să cumpere pâine, Nojoud şi-a luat inima în dinţi şi a pornit pe drumul care avea să-i curme calvarul.
Înainte de toate, povestea lui Nojoud este una despre curaj. Îi trebuie mult curaj unui copil de 9 ani să găsească tribunalul, care nici nu ştia exact la ce foloseşte, să ceară să vorbească cu un judecător pentru că vrea să divorţeze. Într-o societate închistată în tradiţii care pun onoarea mai presus de fiinţa umană, Nojoud a devenit prima fetiţă-mireasă căreia i s-a acordat divorţul. Judecătorii au luat imediat atitudine şi, pe lângă ei, mai mulţi avocaţi şi jurnalişti au fost dispuşi să lupte alături de ea.
Cartea descrie în detaliu anumite tradiţii şi aspecte culturale din Yemen, oferă detalii despre viaţa de familie, despre rolul femeii. Dacă veţi lua cartea în mână, n-o veţi mai lăsa până nu veţi ajunge la ultima pagină. „Nojoud, divorţată la 10 ani” este o poveste adevărată despre curaj şi determinare, despre o parte a lumii care trăieşte atât de diferit faţă de noi, europenii. Este o carte care mie mi-a smuls un gând de recunoştinţă: Ce bine că m-am născut în România!
Puteţi citi şi despre cărţile anterioare:
„Parenting necondiţionat” – o carte pentru părinţi şi nu numai
„Vânătorii de zmeie” – o poveste despre prietenie şi trădare
Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.