dependenta de zahar

 

Acum 2 săptămâni vă lansam o provocare: #10zilefărăzahăr. În acest articol am scris ce se întâmplă cu creierul şi cu corpul nostru atunci când mâncăm zahăr regulat, cum ajungem să fim dependenţi de o doză zilnică de dulce şi poate chiar de mai multe, că pofta de dulce este adesea confundată cu foamea sau cu setea, care este limita maximă de zahăr pe care ne recomandă specialiştii să o respectăm şi ce mi-am propus eu să fac în aceste 10 zile fără zahăr. Astăzi vă povestesc ce am reuşit să fac şi vă lansez o nouă provocare.

 

Singura doză de zahăr/îndulcitor de peste zi a fost cea din cafea. Beau 2 pe zi, nu foarte dulci. Acasă folosesc îndulcitori naturali, în oraş mă descurc cu ce mi se oferă.

♣ Am consumat mai puţină pâine. De fapt, mi-am organizat mesele în aşa fel încât să nu simt nevoia să mănânc pâine. Salatele sunt în topul preferinţelor. Pentru mine sunt opţiunea perfectă atât la prânz, cât şi la cină, sunt versatile, săţioase şi sănătoase. Voi reveni pe blog cu câteva idei de reţete.

♣ Am acordat o şi mai mare atenţie etichetelor. De exemplu, am vrut să îmi pregătesc o salată cu fasole roşie. Cam toate conservele (rar consum conserve) conţineau zahăr adăugat. Am folosit o jumătate de conservă mică şi am spălat bine fasolea în prealabil. A fost o excepţie!

♣ Mi-am satisfăcut pofta de dulce cu fructe. Dacă nu acum, atunci când?! Este sezonul fructelor aşa că profit de ele, însă fără să abuzez. Cea mai copioasă porţie de fructe a fost cea din imaginea de mai jos când am simţit cea mai intensă poftă de dulce, în a 4-a zi.

 

fructe

 

 

♣ M-am ţinut de un program de masă. În mare parte, am avut 3 mese principale şi 2 gustări. Am încercat să consum mai multe proteine şi gustările au fost constituite din fructe proaspete sau fructe oleaginoase.

♣ Am băut mai multă apă, dar nu în fiecare zi. Din păcate, acesta este un aspect care încă nu merge cum mi-aş dori.

Tentaţia dulcelui la cumpărături nu a fost la fel de puternică cum era înainte. O singură dată mi-am cumpărat un pachet mic de fructe deshidratate, 100% naturale, fără zahăr adăugat. Am luat câteva bucăţi, dar mi s-au părut prea dulci. Mai am câteva şi acum.

♣ În cele 10 zile am învăţat mai multe despre mine, că mă pot controla şi pot să nu cumpăr sub efectul impulsului de moment. V-am spus că partea psihologică la mine funcţionează. Mă setez că pot mânca dulce oricând, dar rămân conştientă care sunt consecinţele dulcelui regulat.

Sunt şi mai motivată să reduc cât pot de mult zahărul din alimentaţie. Tocmai din acest motiv vă lansez o nouă provocare despre care vă povestesc mai jos.

 

După cele 10 zile fără zahăr a venit ziua mea de naştere. Nu am sărbătorit pentru că soţul meu a muncit şi a doua zi urma să plecăm într-un mic city break (unde suntem la ora la care citiţi aceste rânduri). Totuşi, în urma unor glume de-ale mele, soţul a apărut la uşă în pauza de muncă cu un tort ciocolatos, de-ţi venea să-l înfuleci cu ochii. De fapt, aveam în pivniţă nişte platouri care urmau să fie trimise în România. A cumpărat tortul, l-a aşezat pe un platou, i-a pus o lumânare, a aprins-o în faţa uşii şi a bătut la uşă. A fost o surpriză frumoasă şi … fooooarte dulce! La finalul celor 10 zile fără zahăr dulcele este mult mai dulce! El preferă torturile cu fructe şi ştia că eu sunt fanul declarat al ciocolatei. Acum nu mai sunt la fel de sigură. Chiar aş fi preferat un tort cu fructe pentru că doza de zahăr din cel de ciocolată a fost peste puterea papilelor mele gustative.

 

tort

 

 

Duşmanul din dulap/frigider

Încă o dată mi-am demonstrat că cel mai sănătos este să nu stai cu duşmanul nici în dulap şi nici în frigider. Adică să nu ai ispite dulci cărora le-ai putea ceda în orice moment. Cam aşa este şi povestea cu tortul. Am mâncat o felie, dar seara am mai luat 2 linguriţe, pentru că era acolo, îl vedeam de câte ori deschideam frigiderul, creierul meu ştia că este ceva dulce în casă.

 

O nouă provocare → #SeptembrieFărăZahăr

Aşa cum v-aţi dat cel mai probabil seama, în luna septembrie mi-am propus să nu consum zahăr sau alţi îndulcitori decât strict în cafea. De fapt, păstrez regulile şi obiectivele din articolul anterior doar că nu vor fi 10 zile, ci 30. Cele 10 zile au fost mult mai uşoare decât mi-am imaginat. Chiar se poate fără zahăr. Diferenţa între cele 10 zile care au trecut şi cele 30 din septembrie este locul. În timpul celor 10 zile am fost acasă, mi-am controlat mesele şi mi-am gestionat ispitele. Luna septembrie mă prinde în plină mutare. Ştiu că cei dragi ne vor aştepta cu bunătăţi, ştiu că-mi va fi greu să-mi gătesc şi să-mi procur alimentele cu aceeaşi uşurinţă cu care o fac acum. Este o dublă provocare. Îmi voi testa din nou limitele şi sper să-mi fiţi alături în această provocare. Dacă vă tentează, lăsaţi-mi un comentariu. La fiecare 10 zile voi face câte o postare pe pagina de Facebook a blogului în care vom schimba impresii, experienţe şi ne vom încuraja reciproc. De asemenea, în fiecare săptămână din luna septembrie veţi găsi pe blog câte un articol cu câte 5 reţete de dulciuri fără zahăr şi fără îndulcitori. Veţi vedea ce fete faine vă vor inspira. 🙂 Promit 3 guest posturi cu ispite sănătoase. Până atunci, cine intră în gaşca fără zahăr din septembrie? 

 

 

 

Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ului blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram 

 

 

Sursa foto: (2) Pexels

4 Comments on Cum au trecut cele 10 zile fără zahăr? (+ o nouă provocare)

  1. I’m in!Eu în cafea nu pun zahăr ci scorțișoară Ceylon. Maxim spumă de lapte din lapte 3,5% grăsime. Uneori mai poftesc la curmale. La fructe nu mă abțin, dar nu reușesc oricum prea multe :). Apa? E prietena mea! Beau apă multă și uneori mi se zice „Setilă”. Hai să vedem! Sunt sigură că voi avea mai multă energie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *