Sfaturi dupa care ma ghidez la inceput de diversificare

De cand am inceput diversificarea ma simt din nou ca la scoala: carti, medici (pe post de profesori), Google search (de pe laptop, tableta, telefon in functie de starea copilului) ca nu degeaba traim in era informatiei, ciorne, schite, sublinieri, etc. In „cercetariile mele” am dat peste o gramada de informatii contradictorii, ilogice, tabele de diversificare si cate surse de informatie, atatea pareri. In cele din urma, m-am hotarat sa imbin tot ce mi se pare mie ok si sanatos in diversificarea copilului. Initial, in primul articol legat de diversificare, spuneam ca, in linii mari, ma voi ghida dupa cursul doamnei doctor Delia Chira, insa mi-am mai schimbat parerea. Intre timp, am gasit si principiile de diversificare raw si vegana (nu ca am renunta noi la bucatarie traditionala pentru ca suntem romani autentici, mari iubitori de carne), care mi s-au parut logice si foarte baby friendly. Pentru ca imi doresc sa eliminam anumite alimente pentru sanatatea noastra (de exemplu zaharul alb) mi-am cumparat cartile Ligiei Pop, raw food chef si consultant in nutritie, care sa ma inspire in bucatarie. Va impartasesc ce am invatat in mai multe articole pentru ca v-as plictisi daca as scrie totul intr-unul singur. Sa o luam incet, cu treaba buna, molcom ca ardelenii si cu rabdare ca-n diversificare.

Sfaturi la inceput de diversificare si nu numai:

• Daca inca nu v-ati convins, se recomanda diversificarea de la 6 luni (OMS e pricipala sursa de incredere in acest sens) atata timp cat nu exista recomandari medicale intemeiate care sa o impuna mai devreme. La 4 luni stomacul unui bebelus este mult prea fragil si nepregatit pentru mancarea solida.

• Diversificarea reprezinta exact asta: diversificarea hranei cat de mult posibil (nu aceleasi alimente zilnic). Copilul trebuie sa se familiarizeze cu noi texturi, gusturi si culori. Sa lasam procesul sa fie unul natural, fara sa ne impacientam ca nu mananca x sau y aliment. Copilul nu asociaza alimentele cu hrana la inceput, ci o percepe ca pe un obiect de joaca.

• Fiecare etapa trebuie parcursa lent. Copilul nu trebuie obligat sa manance daca nu vrea. Sa nu ne lasam ghidati de principiile invechite, care apar la copiii mai mari: „Trebuie sa mananci tot din farfurie, altfel nu cresti mare” (a se traduce: „Trebuie sa te indopi ca sa-ti ingreunezi sistemul digestiv si, eventual, sa devii pufos”).

• Incepem diversificarea, insa hrana principala pana la 9-12 luni este laptele matern in cazul in care mama alapteaza. Bebelusul singur va cere mai putin. Apoi, alaptatul e mana cereasca in perioade de stres: la puseele de crestere, cand bebe e bolnav, cand ii ies dintii, cand nu se simte in siguranta, etc.

• De multe ori o reactie alergica nu apare datorita alimentului in sine, ci a chimicalelor existente in el, fapt pentru care sursa de provenienta este foarte importanta. O reactie alergica nu e musai sa fie pe viata. Se recomanda inceperea diversificarii la 6 luni si pentru evitarea unor alergii comune.

• De ce sa le dam copiilor biscuiti cumparati din comert (Petit Beurre-ul arhicunoscut, plin de zahar si grasimi nesanatoase) cand putem sa facem acasa biscuiti mult mai sanatosi? E adevarat ca sunt mai greu de zdrobit in celebrul mar cu biscuite (asta e o alta poveste).

• Diversificarea nu se incepe cu suc de morcov, mar cu biscuite si/sau cereale! Aud foarte des mamici care incep cu alimentele mentionate. De ce mergem pe tiparul mamelor sau al bunicilor noastre cand avem acces la informatie, lucru care nu era posibil pe vremea lor? Ele faceau cum considerau ca e mai bine si cu resursele pe care le aveau la vremea respectiva, dar, sa nu uitam, ca de atunci si pana acum societatea, informatia, cercetariile si bolile au evoluat. Replicile cele mai des intalnite: „I-am dat copilului, acum e mare si nu are nimic”, „Eu am mancat si sunt sanatos”, „De parca tu ce ai mancat?”, etc. Efectele se vad la varsta maturitatii (timpurii/tarzii) sau deloc in cazurile norocoase. Nu le enumar pentru ca sunt mai mult decat cunoscute.

NU! sucului de morcov pentru ca este bogat in „zahar natural” pe care corpul il recunoaste ca zaharul obisnuit, cu efecte mai putin fericite asupra ficatului si vezicii biliare. Apoi, concentratia mare de beta-caroten poate fi respinsa de organism si dezvolta o afectiune numita carotenoderma. Este foarte agresiv cu sistemul digestiv al bebelusilor si poate cauza dureri de burtica si hiperactivitate. Pulpa face morcovul mai usor de asimilat.

NU! incepeti cu cerealele pentru ca pot provoca reactii alergice violente, desi unii specialisti sustin ca trebuie introduse de la 6 luni ca sa combata intoleranta. Acestea cresc predispozitia pentru deficiente nutritionale, ducand la carente de fier, zinc si calciu (ii impiedica absorbtia in organism). Iar ma gandesc logic: daca e ok sa introducem glutenul atat de devreme, de ce nu sunt recomandate semintele, nucile si cruditatile de la aceeasi varsta? (am sa scriu pe larg si despre subiectul asta).

• Bebelusilor trecuti de 6 luni (nu mai devreme) li se pot introduce ceaiurile in alimentatie in cantitati foarte mici si in scop terapeutic. In caz contrar, pot cauza probleme digestive, pot interfera cu absorbtia fierului in organism si nu mai au nici un efect in caz de raceala, de exemplu. Ceaiurile la plic cumparate din comert sau „special facute pentru bebe” nu sunt recomandate.

Surse foto: http://www.worldofmoms.com; Pinterest.