Sursa foto: Pixabay

 

 

În ziua de Paște, am ales să ne petrecem mare parte din timp în 3. Și unde puteam să o facem cel mai bine? În parc. Termometrul indica peste 18 grade, era soare şi bine. Am luat toate toboganele la rând. Am poposit la groapa de nisip, ne-am cățărat, ne-am ținut de mână și ne-am îmbrățișat. Am cunoscut oameni mici și mari și am realizat că, până acum câteva luni, nu auzeam prea des vorbindu-se limba română în parc. Am fost recunoscători că suntem acasă, împreună și avem un prim Paște în familie.

Îmi dau seama că așa cum în Luxemburg îmi sărea-n auz limba română, așa îmi atrag acum atenția limbile străine vorbite în jurul meu. În timp ce noi ne bucuram unul de altul, adică supravegheam copilul explorator fără să-i suflăm în ceafă, un puști de vreo 2 ani, poate nici atât, îi cerea tatălui să-i scoată din ghiozdan o mașină, într-o română bebelușească. Mama a intervenit numaidecât:

– “Which one do you want? The blue one or the orange?”

Copilul îi spune în română că le vrea pe amândouă. Mama insistă ca cel mic să-i spună culorile mașinilor în engleză. Copilul repetă în română. Mama insistă în engleză. Copilul cedează. Precizez că părinții erau de-ai noștri, români amândoi.

Și eu m-am întrebat: De ce? De ce nu mai insistăm ca cei mici să pronunțe corect în limba română? De ce le impunem limbi străine de la vârste atât de fragede? Știu că le asimilează mai bine până la vârsta de 6 ani, dar nici după această vârstă nu sunt imposibil de învățat. Pe la vreo 6 ani vorbeam fluent italiana. Acum o înțeleg, dar nu o vorbesc. Engleza și franceza le-am învățat după 6 ani, în vremuri diferite de cele actuale. Astăzi le vorbesc fluent.

Știu că unii părinți aleg să le vorbească acasă copiilor în alte limbi pe principiul că limbile străine sunt importante. Dar chiar contează ca cel mic să le știe la 2-3 ani? Nu judec. Întreb. Întreb, pentru că nu rezonez cu ideea și aș vrea să înțeleg de ce este important să vorbim acasă într-o altă limbă decât cea maternă. Cineva îmi spunea că ne pregătim de mici copiii pentru export. O cam facem. Nu contest importanța limbilor străine, dar ele se găsesc pe toate gardurile în ziua de azi, în grădinițe, școli, la TV, etc. Mă îndoiesc ca un copil să nu le asimileze, dar oare sunt atât de necesare încât să trebuiască să le ştie la 2-3 ani şi să le vorbească inclusiv acasă? Parcă simt prea des necesitatea pregătirii copiilor pentru un viitor grandios încă din primii 2-3 ani de viață.

Când ne-am întors acasă, am fost întrebată în ce limbă voi alege să învețe Antonia la grădiniță: franceză, engleză sau germană. Franceza era a doua limbă pe care o auzea de la naștere. Engleza e un must have, iar germana e un trend pe care unii spun că ar fi bine să-l urmezi dacă vrei un copil cu mai multe cunoștințe și șanse pentru viitor. N-am ales-o pe niciuna, pentru că nu am considerat că este esențial ca fetița mea să învețe de acum o limbă străină. Aș fi vrut să audă încă franceza în jurul ei, să nu piardă ceea ce ştie (sau ştia în momentul în care ne-am întors în România), însă grădinița în cadrul căreia am găsit această limbă de predare, părea un fel de armată pentru oameni mici. Pe de altă parte, nu am insistat în această direcţie, pentru că ea a refuzat să mai reacționeze în această limbă. Engleza o va învăța din mers şi o aude şi la grădiniţă, dar nu intensiv . Germana am considerat-o complet inutilă deocamdată. Prima mea dorință a fost să se obișnuiască în colectivitate, să se simtă încrezătoare să-și vorbească limba maternă, nu să fie intimidată de vorbe pe care nu le înțelege. Mi-am dorit şi îmi doresc un copil fericit, nu un poliglot cu orice preţ la 3 ani, nu un geniu, nu un copil care să resimtă presiunea învăţării încă de la această vârstă. Sunt sigură că timpul o va ajuta să înveţe atâtea limbi străine câte va dori.

 

Voi cum procedaţi cu cei mici în privinţa învăţării limbilor străine?

 

Alte articole pe aceeaşi temă:

Copilul bilingv – mituri, avantaje şi dezavantaje
Mama care creşte doi copii bilingvi
Dicționar bebelușesc bilingv sau cum încerc să înțeleg în ce limbă îmi vorbește copilul
Copilul tău vorbește?

 

Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *