Sursa foto: Pexels.com

Școlile și grădinițele s-au închis. Contextul actual este extrem de diferit față de cel existent în anii trecuți, în aceeași perioadă, datorită risculului infectării cu COVID-19. Mă întrebam la început de an școlar ce se va întâmpla atunci când copiii vor merge în colectivitate și, inevitabil, vor apărea răcelile de sezon, chiar și gripa. Așa cum știți, gripa, răcelile și infectarea cu COVID-19 au unele simptome comune, dar și particularități care îi aparțin fiecărei boli în parte.  

Antonia, ca orice alt copil, a trecut prin viroze ușoare, dar și printr-o gripă de tip A la începutul acestui an, înainte să se declanșeze pandemia. Știu ce am de făcut dacă ne-am confrunta cu una dintre situațiile menționate, dar COVID-ul îmi este destul de străin ca și experiență, pentru că, în anturajul nostru, cei care au fost infectați au fost asimptomatici sau au avut simptome ușoare.  

Mai jos, găsiți un tabel cu simptomele fiecărei afecțiuni în parte, realizat pe baza informațiilor oferite de CDC (Centers for Disease Control and Prevention) și a altor profesioniști din domeniul medical. 

Diferențele între gripă și COVID-19 

 Gripa și COVID-19 au destul de multe simptome comune. În ambele cazuri, intensitatea acestora poate varia, de la cazurile asimptomatice la cele severe. Așadar, simptomele pot varia în ambele cazuri și nu este obligatoriu să fie prezente în același timp. Dacă ar fi să subliniem o diferență majoră între cele două, aceasta ar fi pierderea gustului și a mirosului, simptome prezente la mulți dintre cei infectați cu COVID-19.  

În cazul gripei și al COVID-19, simptomele pot apărea la intervale diferite de timp. Se estimează că în cazul unei gripe simptomele pot apărea între 1 și 4 zile de la infectare, pe când, în cazul COVID-19, simptomele pot să apară între 2 și 14 zile de la infectare.  

Când vine vorba de transmitere, studiile arată că cei mici sunt un vector important de transmitere a virusului gripal în comunitate, pe când, în cazul COVID-19, se pare că adulții sunt cei mai predispuși să transmită virusul în comunitate, nu copiii. 

Sinceră să fiu, pentru că există multe contradicții și excepții atunci când vine vorba de COVID-19, nu știu cum aș gestiona situația dacă unul dintre noi ar prezenta mai multe simptome. Ce știu este că ne-am trata, în primă fază, cu acordul medicului, în funcție de simptome.  

 

Ce facem atunci când copilul are febră?  

Așa cum am văzut în tabelul de mai sus, în funcție de informațiile furnizate de specialiști, febra poate fi prezentă în toate cele 3 situații, în caz de viroză, gripă și COVID-19. Și, totuși, ce facem, în contextual actual, atunci când copilul are febră? Cred că această întrebare dă bătăi de cap multor părinți pentru simplul fapt că poate fi atât un simptom care indică instalarea unei viroze, dar și unul care poate indica prezența virusului SARS-CoV-2.  

Nu vreau să îmi imaginez cum ar arăta unitățile de primiri urgențe dacă le-am lua cu asalt la cel mai mic semn de febră. Pe de altă parte, nimic nu justifică tratarea copilului după ureche.  Mai jos, vă spun cum aș proceda eu. 

 

Pasul 1 

În primul rând, consider că ar trebui să luăm legătura cu medicul de familie/pediatrul copilului, să îi explicăm situația și să tratăm copilul în funcție de simptome, la recomandarea medicului. Este important de urmărit dacă cel mic prezintă și alte simptome. În primă fază, dacă este doar febra prezentă, să încercăm scăderea temperaturii. În cazul Antoniei, eu nu intervin cu antitermice decât atunci când temperatura depășește 38,5-39 de grade. Până la această valoare, încerc să combat febra prin metode naturale: o dezbrac, îi ofer să bea multe lichide, am grijă ca temperatura din casă să nu depășească 20-21 de grade, îi aplic comprese cu apă (nu foarte reci) pe frunte. Exclud compresele și împachetările cu oțet și/sau alcool sanitar. 

 

Sursa foto: Pexels.com

Pasul 2  

Intervin cu antitermic, cu paracetamol dozat corect, în funcție de vârstă și greutate, când temperatura depășește 38,5 de grade (în special, dacă este seară/ora de culcare) sau 38,9-39 de grade pe timp de zi. Majoritatea antitermicelor se eliberează fără prescripție medicală, așa că fiți atenți ca doza de paracetamol administrată să fie corectă, consultați prospectul medicamentului și ascultați recomandările medicului/farmacistului.  

De ce am menționat paracetamolul și dozarea lui corectă? Pentru simplul fapt că paracetamolul este primul care se recomandă în caz de febră sau de durere ușoară-moderată, însă atunci când nu este dozat corect poate deveni periculos pentru sănătate. Mai exact, supradozele de paracetamol pot duce la insuficiență hepatică. Primul semn care ar trebui să ne dea de gândit este absența diurezei, adică dacă cel mic nu urinează. Din cauza complicațiilor care pot să apară, trebuie să verificăm cu atenție ce și câte medicamente îi administrăm copilului.  

Paracetamolul pentru copii vine cu lingurițe dozatoare și cu un prospect care ne indică dozajul corect (în funcție de vârsta și greutatea copilului):  

La 3-6 luni/6-8 kg – 4ml/doză 

La 6-12 luni/8-10kg – 5ml/ doză 

La 1-2 ani/10-13kg – 7ml/ doză 

La 2-3 ani/13-15kg – 9ml/ doză 

La 3-6 ani/15-21kg – 10ml/ doză 

La 6-9 ani/21-29kg – 14 ml/ doză 

 

Tocmai pentru a se evita supradozele, dozele administrate se pot repeta, la nevoie, la fiecare 4 ore (nu mai repede), dar nu se administrează mai mult de 4 doze/24 de ore și nu mai mult de 3 zile fără recomandarea medicului.  

 

Știu că există tot felul de alternări ale paracetamolului cu alte substanțe active, însă sfatul meu este să consultați medicul, nu să administrați medicamentele de capul vostru. Până acum (Antonia are 5 ani), niciodată nu am ținut o schemă de alternare a substanțelor active atunci când Antonia a avut febră. Am încercat să limitez utilizarea medicamentelor și să scad febra cât de natural se poate. Până la urmă, febra nu este ceva rău, ci este modul în care organismul se luptă cu infecțiile.  

Voi ce temeri aveți, în această perioadă, legate de sănătatea celor mici? Ce vă sperie sau vă îngrijorează cel mai tare în contextul actual?  

 

Vă doresc multă sănătate! 

 
Surse consultate pentru scrierea acestui articol: 

Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *