În articolul anterior, am scris despre principii și activități de educație financiară pe înțelesul copiilor cu vârste între 3 și 7 ani. Mai jos, reiau cele 4 principii de bază, valabile indiferent de vârsta copilului. De asemenea, mă documentez alături de voi, așa că, în acest articol, vreau să includ activități și provocări pentru copiii mai mari. 

Sursa foto: Pexels.com

 

Care sunt cele 4 principii pe care vrem să le știe copiii atunci când vine vorba de bani? 

  1. Banii se câștigă. Aici, specialiștii în educație financiară se împart în 2 tabere: unii consideră că e potrivit ca cei mici să aibă o alocație săptămânală/lunară, alții ne încurajează să le dăm celor mici sarcini pe care să le remunerăm cu sume realiste pentru ca aceștia să înțeleagă că banii se câștigă în urma unei munci depuse. Astfel, ei învață ce este responsabilitatea, implicarea, organizarea timpului, seriozitatea, etc. 
  2. Banii se economisesc pentru a ne îndeplini obiective importante. Copiii învață să fie mai răbdători, cumpătați, să facă alegeri, etc. 
  3. Banii se cheltuiesc pentru mici plăceri. Copiii învață ce sunt dorințele și nevoile, să negocieze, să estimeze valoarea unui anumit lucru, etc. 
  4. Banii se dăruiesc. Copiii învață să fie generoși, altruiști, realiști, echilibrați. 

 

Între 8 și 10 ani

Aceasta este vârsta la care copiii au căpătat ceva mai multe înțelegere în privința „funcționării” banilor, se pun baze solide în privința gestionării lor și încă sunt interesați să învețe de la noi. Pe lângă principiile și provocările enunțate mai jos, rămân valabile și cele din articolul anterior (de la vârste mai mici).

 

Concepte, provocări și activități potrivite vârstei

Învățarea prin joacăLa această vârstă, joaca este încă importantă, dar mai complexă decât în anii anteriori: 

  • Sunt jocuri de societate care au ca tematică banii și gestionarea lor: Monopoly (disponibil în mai multe variante), Game of life, Payday, Charge Large, Acquire (ultimele 4 nu știu dacă se găsesc în România. Sunt disponibile pe Amazon); Jocul Banilor (joc românesc).
  • Jocuri video: Investory – Bucluc pe planeta jucăriilor; KIDS – O afacere de succes, Thrive ‘n’ shine, VISA Financial Football. Despre aceste 4 jocuri puteți citi mai multe detalii aici. Alte 2 exemple ar fi Money Metropolis și Countdown to retirement.
  • Borcanul cu economii rămâne un exemplu valabil. 
  • Copiii pot schimba monede, acasă, la bancă sau la magazin. Îi va ajuta să înțeleagă valoarea banilor (de exemplu, 10 monede de 50 de bani = o bancnotă de 5 lei).

 

Influența celorlalți copii. Specialiștii spun că, la această vârstă, apare influența celorlalți copii. Este important să setăm exemple sănătoase, să găsim o abordare care să întrunească atât punctele de vedere ale copilului, cât și valorile pe care le avem ca și familie. Câteva posibile soluții:

  • Să discutăm deschis cu copiii și să le ascultăm cerințele și punctele de vedere. Nu vrem și nu vom putea nici să facem o bătălie din orice cerere și nici să îndeplinim toate cereririle, așa că nu ne rămâne decât să găsim soluții de mijloc și să facem compromisuri atunci când se poate. 
  • Atunci când trebuie să spunem „Nu” să explicăm de ce o facem și să punem accent pe lucrurile care nu sunt materiale, care îi fac speciali pe copiii noștri (de exemplu: talente, cât sunt de generoși, inteligenți, determinați, empatici, etc.).
  • Să le explicăm copiilor cum ajungem să luăm o anumită decizie legată de bani și cum aceasta ne impactează familia (de exemplu: economii/alegeri în privința vacanțelor, donații, etc.). 

 

Copiii pot avea sarcini, potrivite vârstei, prin care să câștige bani

  • Munca le va dezvolta simțul responsabilității. 
  • Banii proveniți din alocație și/sau alte sarcini se recomandă a fi împărțiți pe 3 categorii: economii, mici cheltuieli și donații. 

 

Copiii sunt pregătiți să gândească pe termen mediu și lung, adică să economisească pentru obiective mici și mari.

Sursa foto: Pixabay

 

Îi învățăm pe copii să dăruiască

  • Specialiștii consideră că una dintre cele mai mari lecții în privința generozității este implicarea directă, indiferent că este vorba de a dărui un lucru fizic, material sau din timpul ori din talentul pe care copilul îl are.

 

Exemplul personal le setează copiilor așteptările pentru viitor și le modelează comportamentul financiar

  • Să ne asigurăm că remarcile noastre din viața de zi cu zi sunt aliniate cu valorile noastre. 
  • Experiențele copiilor de acum le setează așteptările pentru viitor (alegerile în privința hainelor, activităților, gadget-urilor, vacanțelor, etc.). 
  • Modul în care ne gestionăm banii, cum interacționăm cu ceilalți pe subiecte financiare, inclusiv viziunea pe care o avem despre muncă ne influențează copiii. Ca în orice altă privință, extremele nu sunt bune. 
 

Între 11 și 13 ani

Bazele puse până la această vârstă sunt esențiale pentru anii care urmează. La această vârstă, copiii vor să fie văzuți ca mici adulți responsabili, care să primească mai multă independență. 

 

Concepte, provocări și activități potrivite vârstei

Influența celorlalți copii este din ce în ce mai mare. Continuăm să setăm exemple sănătoase, să găsim o abordare care să întrunească atât punctele de vedere ale copilului, cât și valorile pe care le avem ca și familie. 

  • Să accentuăm aspectele care nu sunt materiale, talentele și calitățile copiilor. 
  • Dacă cei mici își doresc articole scumpe, de designer, să-i încurajăm să plătească diferența produsului din banii lor. Așa vor înțelege ce înseamnă un articol premium, mai scump decât ceea ce am cumpăra în mod normal și vor aprecia mai mult valoarea banilor. 
  • Dacă își doresc gadget-uri cu tehnologii de ultimă oră, îi putem învăța că un cumpărător deștept așteaptă ca alții să cumpere produsul respectiv și, pe baza feedback-urilor, evaluează dacă achiziția își merită banii sau nu. 
  • Recunoaștem stilurile de viață pe care alții le au, dar aducem în discuție dorințele, nevoile și ceea ce văd la noi, ce exemplu cred ei că le oferim. De asemenea, să ținem minte că stilul de viață oferit astăzi le setează copiilor așteptările de mâine. Este realist să ne dăm peste cap și să le cumpărăm copiilor obiectul mult prea scump pe care l-au văzut la colegul x? 

 

Mai multă responsabilitate în privința achizițiilor/cheltuielilor. Să le dăm copiilor mai multă independență în privința lucrurilor pe care vor să le cumpere (haine, de exemplu), dar să fim acolo să-i ghidăm. Să nu uităm că alegerile pe care copiii le fac sunt oportunități de învățare.  

  • Responsabilitatea în privința achizițiilor să includă atât nevoi, cât și dorințe, cu o diferență clară între cele două. 
  • Să-i ajutăm să-și întocmească o listă cu lucrurile de care au nevoie, cu anumite reguli dacă acestea sunt necesare. Pe baza listei, să-i ajutăm să realizeze un buget. Apoi, să-i încurajăm să caute prețul cel mai bun, online și în magazinele fizice pentru a se încadra în bugetul stabilit sau chiar pentru a rămâne cu niște bani în plus. 
  • Atunci când vine vorba de achiziții, să ne ghidăm copiii să ia decizii înțelepte, bazate pe ceea ce ne permitem, dorințe vs. nevoi, preț, valoare, calitate și valorile pe care le avem ca și familie.
  • Să validăm reușitele copiilor și să nu-i criticăm pentru greșeli, ci să subliniem importanța, aceastea fiind oportunități de învățare și creștere. 
  • Atunci când copiii rămân fără bani, să nu fim saci fără fund, ci să-i încurajăm să muncească pentru ceea ce îți doresc. 

 

Sursa foto: Pexels.com

 

♦ Să îi învățăm pe copii noțiuni care țin de credite, împrumuturi și datorii

  • Poate credeți că nu sunt noțiuni importante pentru această vârstă, dar îi pregătesc pentru viitor. Voi puteți fi banca și ei clienții băncii. Oferiți-le un împrumut dacă situația o cere (sigur își vor dori să-și cumpere multe lucruri de-a lungul timpului) pe o durată de 6-12 luni. Plățile ar trebui să fie rezonabile, dar cu un impact suficient de mare încât să înțeleagă noțiunea de împrumut. Dacă le oferiți o alocație lunară, aceasta trebuie să existe și pe perioada împrumutului. Specialiștii ne recomandă să nu reținem împrumutul din alocație, ci să-i lăsăm pe copii să-și plătească datoria în termenii stabiliți. Dacă nu își plătesc datoria la timp și nu cer o amânare, atunci le reținem banii din alocație. Pentru ca împrumutul să semene cât mai mult cu unul real, puteți întocmi un „document” care să conțină termenii agreați și să fie semnat de cele două părți. 

 

Să îi ajutăm pe copii să-și plănuiască obiective care se întind pe un timp mai îndelungat. Își pot seta unul sau două obiective mărețe în fiecare an. Să îi ajutăm să se concentreze asupra obiectivului și să le încurajăm progresul. Putem chiar să ne setăm obiectivele anuale în tandem cu copiii.

 

Bineînțeles, și la această vârstă, rămânem exemplele la care se raportează copiii noștri (deși poate nu vor recunoaște acest lucru). Să discutăm despre alegerile noastre, bune sau rele, să le împărtășim gândurile noastre și raționamentele prin care am ajuns la o decizie sau alta. 

 

Voi cum procedați cu copiii atunci când vine vorba de bani? Care sunt principiile după care vă ghidați? Aveți un sistem pe care l-ați pus în practică? 

 

 

 

Surse consultate pentru scrierea acestui articol: 

 

Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *