Dunele de nisip de la pădurea Letea

În articolul precedent, v-am povestit despre locul în care ne-am cazat și ce am mâncat în deltă. Acum a venit rândul excursiilor și al locurilor pe care le-am văzut în Delta Dunării.

După ce am ajuns la pensiunea la care am fost cazați, porniți cu noaptea-n cap din Cluj, tot ce ne-am dorit a fost să mâncăm și să avem parte de-un somn bun pentru ca bateriile noastre să fie încărcate a doua zi.

La telefon, în momentul în care am făcut rezervarea la pensiune, mi s-a spus că tot ei (proprietarii) se ocupă de organizarea excursiilor pe care le vom discuta în detaliu la fața locului. Seara, când am ajuns, am făcut rezervările pentru zilele următoare. Am luat-o ușor și în prima zi am optat pentru o excursie scurtă, de 2-3 ore, pe câteva dintre lacurile deltei. În a doua zi, am ales să avem o excursie lungă, de aproximativ 8 ore, la pădurea Letea.

Prima zi în deltă

Excursia era programată la ora 10:00, însă dimineața am fost anunțați că barca va pleca abia la ora 12:00. Nu aveam nimic altceva programat, așa că nu ne-a încurcat foarte tare schimbarea de program.

Am mers cu mașina până la debarcaderul din Murighiol (un drum de 5 minute de unde eram cazați) și de acolo am luat barca (cu o capacitate de 12 persoane) cu care am făcut plimbarea pe lacurile deltei. Nu știu să vi le spun în ordine, așa că evit să vă induc în eroare. În schimb, pot să vă spun că a fost genul de plimbare care mi-a mers la suflet: am avut vreme să admirăm ce aveam în jurul nostru, ne-am oprit din loc în loc, iar barcagiul ne-a fost ghid, explicându-ne lucrurile în detaliu. Am văzut nuferi albi și galbeni (nu știam că există și nuferi galbeni) stârci, pelicani (fascinante păsări) și familii de lebede … Ne-am încărcat bateriile în mijlocul naturii, ne-am deconectat de la viața noastră de zi cu zi și ne-am conectat unii cu alții, bucurându-ne de locul acesta minunat pe care țara noastră îl are.

Ne-am întors la cazare și, până la cină, am apucat să profităm și de o bălăceală în piscină. Aici, pe profilul meu de Instagram, aveți un video scurt al primei zile petrecute în deltă. 

Excursia la pădurea Letea și la Sulina

În a doua noastră zi plină de petrecut în deltă, ne-am treziți entuziasmați. Urma să ajungem la pădurea Letea, să avem o experiență nouă într-un loc pe care îl aveam pe listă de ceva vreme. Programul trebuia să fie următorul: plecarea la ora 10:00 de la debarcaderul din Murighiol, vizitarea pădurii, servirea prânzului la un punct gastronomic din zonă (la un localnic) și întoarcerea la cazare. La 9:45, când terminam de servit micul dejun, proprietarul ne spune că are o veste proastă și că excursia la pădurea Letea s-a anulat. Mai exact, grupul (8 oameni) cu care trebuia să fim în barcă a anulat excursia, pentru că, cu o seară înainte, s-au petrecut până în zori și n-au fost capabili să se trezească. Povestea cu ardelenii calmi și zen este fix atât … o poveste. A ieșit din mine supărarea de ardeleancă vulcanică. M-am apucat de dat telefoane (aveam un număr de telefon de la Alina, partea feminină din spatele The Happy Kid – aici e articolul ei despre pădurea Letea). În același timp, gazda noastră încerca să ne găsească o excursie la Letea, dar părea să nu fie nimic disponibil. Barca nu pleca doar cu noi 3, că pierdeau bani, dar asta nu era problema mea. Oricât de egoist ar suna, eu am rezervat un serviciu fără să mi se spună că efectuarea lui depinde de seriozitatea altor turiști. Nu aveam de ce să sufăr eu din cauza altora. În plus, dacă e să luăm distanța, pentru noi delta nu e un loc accesibil să-mi zic că fac excursia la anu’, când oi mai veni o dată.

S-a rezolvat cumva situația și pe la 10:15 urma să plecăm spre Letea, cu oprire pe la Sulina de data asta. Am luat barca din Mahmudia și mi-a mai și crăpat obrazul de rușine că au fost oameni care au stat după noi până pe la 10:30-10:40.

În barcă, aflăm că prânzul la punctul gastronomic se decide acolo, pe loc: ori rămânem toți la masă ori niciunul … mai exact, cei care nu ar fi servit prânzul acolo ar fi stat după cei care și-ar fi dorit să o facă, așa că, după ce am întârzit considerabil (chiar dacă nu am fost noi de vină), nu am vrut să mai aștepte nimeni după noi. Cei care erau majoritari în barcă au decis că vor ca prânzul să-l servească la Sulina, așa că ne-am supus majorității. Trecând peste inconveniente, după ce nervii mi s-au domolit, am putut să mă bucur de tot ceea ce natura avea să-mi ofere: frumusețe, liniște, pace …

Pădurea Letea și caii ei sălbatici

Ajunși la Letea, am schimbat barca cu o mașină de safari, cum o numesc ei. Drumul nu e tocmai confortabil în acest mijloc de transport, dar este o experiență pe care, din punctul meu de vedere, a meritat să o avem. Vă las câteva detalii despre pădurea Letea:

  • Pădurea Letea este cea mai veche rezervație naturală din România și cea mai nordică pădure subtropicală din Europa. Se estimează că pădurea ar avea în jur de 2.000 de cai sălbatici. Mai precis, sunt cai sălbăticiți pentru că ei au fost abandonați de localnici în perioada comunistă și, de atunci, s-au înmulțit și au trăit în libertate.
  • Pădurea Letea are stejari seculari, liane înalte, abundă în păsări și insecte și, din câte am înțeles din spusele ghidului nostru, este populată și de șacali.

  • O altă particularitate a pădurii sunt dunele de nisip foarte fin înconjurate de copaci, loc acoperit de Marea Neagră în urmă cu mii de ani.

Ce nu mi-a plăcut la pădurea Letea este faptul că împrejmuirea rezervației s-a făcut lăsând în exterior singura sursă naturală de apă, atât de necesară cailor. În schimb, s-au făcut 2 ochiuri de apă în interiorul rezervației, însă ambele sunt foarte mâloase, murdare. Cu toate acestea, caii s-au adaptat și se adapă de acolo (aici nu se aplică vorba aceea că poți bea apă de unde beau caii pe ideea că aceștia beau doar apă curată).

Plaja din Sulina

Am luat din nou barca și am pornit spre Sulina, mai exact spre plaja din Sulina. Aceasta este considerată a fi una dintre cele mai frumoase din țară. Nu știu dacă este una dintre cele mai frumoase, dar cu siguranță are nisip foarte fin și păstrează încă un aspect semi-sălbatic sau, cel puțin, mult mai puțin comercial decât plajele pe care le cunosc eu. Pentru noi, a fost locul în care, pentru prima dată anul acesta, ne-am bucurat de mare, de nisip și am adunat primele scoici.

A doua zi petrecută în deltă o găsiți rezumată într-un video, aici.

Am ajuns la cazare pe la ora 20:00. În ziua următoare, urma să plecăm spre următoarea noastră destinație pentru 6 zile de relaxare totală, Mamaia (Nord). Înainte de a o lua spre noua cazare, am făcut un ocol pe la Dunavățu de Sus și pe la Tulcea.

„Casa Satului” din Dunavățu de Sus

La Dunavățu de Sus este un muzeu creat de o doamnă care a fost învățătoare. Primăria i-a dat clădirea care găzduia școala în anii trecuți (acum satul nu mai are suficienți elevi pentru ca școala să funcționeze), iar ea a construit o casă a diversității etnice și culturale, specifice comunei Murighiol. Sub același acoperiș, prin intermediul unor obiecte specifice și al imaginilor, sunt redate tradițiile, obiceiurile și o bucată din istoria etniilor care au conviețuit în aceste locuri: ucrainieni (cazaci zaporojeni), turci și români. „Casa Satului” a păstrat și o sală de clasă pentru ca vizita copiilor să includă elemente interactive și adăpostește și o casă a gospodarului locului, cu unelte specifice meșteșugurilor practicate în zonă. Pentru mine a fost o vizită impresionantă și emoționantă în același timp. M-a impresionat pasiunea acestei femei pentru a păstra particularitățile locului și emoția ei a ajuns până la mine. Nu vă povestesc mai multe, pentru că îmi doresc să-i dedic acestui loc un articol separat.

Casa românească („Casa Satului” – Dunavățu de Sus)

Acvariul din Tulcea și Centrul Muzeal Ecoturistic „Delta Dunării”

La Tulcea, acvariul și Centrul Muzeal Ecoturistic „Delta Dunării” sunt adăpostite sub același acoperiș și, pentru noi, au reprezentat o surpriză plăcută. Centrul are o expoziție permanentă, foarte frumos realizată, care reprezintă elemente caracteristice patrimoniului natural existent în Rezervația Biosferei Delta Dunării, un acvariu public și diverse expoziții temporare. Expoziția permanentă are decoruri care redau fidel habitate specifice Deltei Dunării, dar și altor arii protejate din Podișul Dobrogei. Mă bucur că am reușit să ajungem aici după zilele petrecute în Delta Dunării, pentru că cred că am reușit să înțelegem expoziția ceva mai bine decât dacă am fi văzut-o înainte de a poposi în deltă. Aici există și panouri interactive care ne ajută pe toți, mari și mici, să înțelegem ceva mai bine particularitățile Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Acvariul are colecții de pești pe care îi întâlnim în Delta Dunării și în Marea Neagră, dar și specii de pești din alte zone ale lumii.

Este o vizită care merită să o includeți pe lista voastră de obiective în cazul în care ajungeți în această parte a țării.

Costurilor excursiilor/vizitelor noastre din Delta Dunării

  • excursia scurtă pe lacurile deltei – 80 lei/persoană (240 lei)
  • excursia la pădurea Letea și la Sulina – 200 lei/adult + 100 lei/copil (500 lei)
  • „Casa Satului” din Dunavățu de Sus – aici nu există cost fix, intrarea fiind pe bază de donație
  • Acvariul din Tulcea și Centrul Muzeal Ecoturistic „Delta Dunării” – 25 lei/adult + 7 lei/copil (57 lei)

Ați vizitat Delta Dunării? Unde ați ajuns și ce v-a plăcut cel mai mult?


Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *