Sursa foto: Pexels.com

 

Anul acesta, Antonia va merge la școală. Am un amalgam de sentimente când mă gândesc la noua etapă, dar sunt încrezătoare că totul va fi bine. Vom avea nevoie cu toții de o perioadă de adaptare, știu asta, dar mă simt destul de pregătită să o întâmpinăm. Sper să rămân cu această optică și pe măsură ce va trece timpul și septembrie ne va bate la ușă.

Am încercat să mă pregătesc, eu, părintele, pentru această nouă etapă și fac asta încă de anul trecut. Atunci am asistat la o întâlnire susținută de un psiholog care ne-a dat sfaturi utile. Apoi, am început să mă documentez ce școală ar fi potrivită, să strâng păreri, să aflu ce ar trebui să fac să-mi ajut fetița să treacă cu bine în noua etapă, cum îmi dau seama dacă este sau nu pregătită să înceapă școala, etc. La noi lucrurile sunt bătute în cuie: Antonia începe școala în septembrie (împlinește 6 ani în luna mai).

De curând, am asistat la un workshop susținut de un psiholog pe următoarele teme: cum știm dacă cei mici sunt pregătiți de școală, avantajele și dezavantajele de a rămâne un an în plus la grădiniță și cum ne ajutăm copiii să se adapteze la școală. Îmi doresc să împărtășesc cu voi din informațiile pe care le-am dobândit. Sper să vă ajute în viitoarele voastre alegeri. 

 

De când ne putem înscrie copiii la școală?

Anul acesta, înscrierile în clasa pregătitoare se desfășoară între 29 martie și 28 aprilie. Aici găsiți mai multe detalii legate de calendar, condiții și documentele pe care trebuie să le conțină dosarul de înscriere. 

În anii trecuți, copiii care împlineau 6 ani între 1 septembrie și 31 decembrie trebuiau să treacă printr-o evaluare psihosomatică pentru a se stabili dacă nivelul lor de dezvoltare este conform cerințelor. Anul acesta este nevoie doar de o recomandare din partea grădiniței. 

 

Să meargă la școală sau să mai rămână un an la grădiniță? Cum este mai bine? 

Dacă cei mici împlinesc 6 ani după data de 1 septembrie, poate vă întrebați dacă ar trebui să îi înscrieți la școală sau să-i mai lăsați un an la grădiniță. Psihologul spunea că nu există o rețetă universal valabilă, pentru că nu vârsta este criteriul principal când luăm o astfel de hotărâre, ci competențele copilului. Știm că cei mici nu se dezvoltă în același ritm. 

Există o serie de avantaje și dezavantaje în cazul în care hotărâți ca cel mic să mai rămână un an la grădiniță: 

 

Avantaje: 

  • Mediul îi este familiar.
  • Oamenii și cadrul îi oferă siguranță. 
  • Își dezvoltă competențele într-un mediu familiar. 

 

Dezavantaje: 

  • Progresul poate fi mai lent din cauza absenței provocărilor. 
  • Poate interveni plictiseala în cazul în care activitățile de la grădiniță nu-l mai stimulează suficient pe cel mai mic. 
Sursa foto: Pexels.com

 

Cum îmi dau seama dacă cel mic este pregătit să înceapă școala? 

Psihologul ne-a îndemnat să le evaluăm copiilor competențele motrice, emoționale, sociale, cognitive, prerechizite ale școlarizării și de autonomie personală.

 

Competențe motrice. Evaluăm dacă, din punct de vedere al motricității grosiere (implică folosirea grupelor musculare mari, care coordonează mișcarea membrelor și susținerea capului și a trunchiului) și al motricității fine (cuprinde mișcări fine, care necesită mare precizie – se dezvoltă mai lent), copilul are deprinderile caracteristice vârstei, potrivite pentru începerea școlii.. 

Competențe emoționale: copilul știe să spună ce simte, poate recunoaște emoțiile, devine empatic și are capacitatea, în cele mai multe cazuri, de a se autoregla emoțional. 

Competențe sociale: se referă la capacitatea copilului de a se adapta la diferite reguli sociale, de a stabili relații sociale adecvate și de a rezolva problemele care pot apărea în relațiile cu ceilalți. 

Competențe cognitive: de exemplu, își folosește imaginația pentru a crea povești, înțelege concepte legate de timp, acceptă să împartă, știe să își aștepte rândul la un joc, este receptiv la a învăța cuvinte și lucruri noi, etc. 

Competențe care țin de autonomia personală: de exemplu, știe să își sufle nasul, să se spele pe mâini/dinți, poate să aibă grijă de lucrurile personale, să se îmbrace singur, etc.  

Prerechizite ale școlarizării: prerechizitele lingvistice – de exemplu, copilul poate să vorbească despre un personaj, să nareze povești simple, ascultă cu interes anecdote și ghicitori, etc.; prerechizitele scrisului și cititului – de exemplu, copilul poate copia și desena forme simple/unele litere cu creionul, face desene mai realiste, își poate scrie chiar și numele singur, poate recunoaște unele litere, etc.; prerechizitele matematice – de exemplu, copilul recunoaște formele geometice și cifrele, poate număra până la 10 sau mai mult, etc. 

 

Bineînțeles că unele lucruri de mai sus nu le va putea face constant, nu-i vor ieși de fiecare dată. Așadar, nimeni nu se așteaptă ca un copil care merge la școală să fie 100% independent. Pe de altă parte, psihologul ne spunea că, pe lângă competențele copilului, decizia de a merge la școală ține și de dinamica și valorile familiei, pentru că cu toții va trebui să ne adaptăm acestei noi perioade, atât copiii, cât și părinții. 

 

Da, copiii noștri cresc și trec într-o nouă etapă, una în care sunt mult mai independenți, mai conștienți de ceea ce au în jurul lor și de acțiunile lor zilnice, dar asta nu înseamnă că nu mai au nevoie de noi. Au în continuare nevoie să se simtă acceptați, cu momentele lor inocente, dar în special cu cele în care ne-am dori să ne luăm cap; au nevoie să-i iubim, să-i sprijinim, să prezentăm interes pentru ceea ce le place și așa mai departe. 

În întâlnirea cu psihologul am discutat și despre adaptarea la școală, adaptarea ca proces inițiat înainte cu ceva timp de începerea școlii și adaptarea în primele săptămâni după instalarea copilului pe băncile școlii. Revin cu un articol și despre acest subiect. 

 

 

Câți ani are copilul vostru și cum priviți începerea școlii? Dacă cel mic este născut după data de 1 septembrie, alegeți să-l înscrieți la școală sau preferați să mai așteptați un an? 

 

 

Alte surse cu informații utile: 

Este copilul meu pregătit să meargă la școală – Blog „Părinte Cuminte” (psiholog Diana Tarcea)

Copilul intre 3-6 ani – repere ale dezvoltarii fizice, cognitive, comportamentale si emotionale – Blog „FUN Parenting” (psiholog Cristina Buja)

 

 

 

Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.

 

2 Comments on Este copilul meu pregătit să meargă la școală sau ar trebui să mai rămână un an la grădiniță?

  1. Si baiatul meu face 6 ani in mai. Mai pregatit de scoala este el decat mine sincera sa fiu. Am inceput de ceva timp sa citim ( Mira merge la scoala, Marea carte despre scoala ed Aquila) si sa povestim pe acest lucru si e tare nerabdator sa inceapa. Sunt convinsa ca nu va avea probleme de adaptare deoarece si la gradinita si-a dorit mult sa mearga si totul a decurs foarte bine. Multa bafta!

    • Multumesc pentru gandurile bune!

      Da, copiii sunt, de multe ori, mai adaptabili decat noi, oamenii mari. Si a mea e nerabdatoare sa inceapa scoala.

      Sa fie o noua etapa cu succes si pentru voi!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *