Cu două săptămâni în urmă, una dintre seri a fost mai agitată. Soțul meu era în pat, bolnav, eu aveam încă lucruri de rezolvat după culcarea copilei (în ultima vreme, el o culcă mai des decât mine), minutele galopau și eu mai aveam de spălat copilul, de citit povestea, de adormit copilul şi să mă ţin pe mine trează. Adorm cam de fiecare dată când o culc. Colac peste pupăză, Antonia a refuzat cina care îi plăcuse cu 5 minute în urmă. Un iaurt și o felie de pâine prăjită m-au scos din încurcătură. Să fie treaba treabă, admirându-și masticația în oglindă, a vărsat o parte din iaurt pe scaun (e din velur!). După ce l-am curățat, nu a mai vrut să se așeze pe motiv că e ud. A insistat să mănânce în picioare, lucru care mie nu îmi place gram, și am făcut poc. Nu a fost cu focuri de artificii, dar i-am explicat ce simt când face lucrurile fix pe dos, fix când nu trebuie. Bine, eu eram singura care ştiam că nu-i timing-ul care trebuie. S-au stins furtunile şi ne-am continuat rutina.
Am plecat la baie liniștite, ea chiar veselă. M-a întrebat vreo 2 chestii și apoi mi-a spus că mă iubește. I-am spus și eu că o iubesc și am simţit nevoia să îi explic (a se înţelege, să mă justific):
–Iubita mea, dacă m-am supărat pe tine asta nu înseamnă că te iubesc mai puțin. Supărarea și iubirea sunt 2 lucruri diferite. Indiferent cât de tare m-aș supăra, tot te iubesc până la cer și înapoi.
–Da, dar dacă vlei să-mi tleacă mie supăiaia, tlebuie să îmi dai un pupic la timp. Dacă te glăbești să-mi dai un pupic și o îmblățișare, s-ar putea să-mi tleacă supăiaia.
M-a bufnit râsul.
–Dar tot tu ești aia supărată?!
–Da, dar îmi tlece. Stai liniştită. Se mai întâmplă să gleşeşti.
Mno … bine că mi-a zis. Nu cred că s-a referit la ea când a spus că se mai întâmplă să greşeşti.
Pe când am crezut că încheiem seara în liniște și pace, că era deja târziu și eu contra cronometru … booom. În timp ce îi citeam povestea, se juca cu un glob de sticlă, din ăla cu Moș Crăciun și cu zăpadă (știu că e septembrie, dar nu întrebaţi). L-a scăpat și țăndări s-a făcut. Ce a urmat? Șters, aspirat … că prea mă plictiseam. Ghiciţi cine a adormit lângă copil? :))
Vouă cum vă trec „furtunile” atunci când vă supăraţi unii pe alţii? 🙂
Am mai primit şi alte lecţii:
Lecţia despre modă
Lecţia despre plăţi
Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.