Live. Love. Learn. Cook. Repeat
Am două prenume, Flavia şi Alexandra. Alexandra nu mi-a plăcut niciodată, dar Flavia simt că mă reprezintă, că-mi vine mănuşă. De la o vreme, de vreo 2 ani şi ceva mai exact, am mai primit un prenume, „mami”. Dar nu este dat de cine îmi doream. Mi-am purtat copila 9 luni în burtă. Nu […] Citește mai mult…
Cu siguranță nu veţi citi nimic nou decât trăiri pe care le cunoaşteţi deja. Orice mamă simte durerea copilului său. Orice mamă și-ar dori să aibă puteri supranaturale care să-i aline într-o clipită durerea puiul său ori să o ia fără ezitare asupra ei. Este imposibil, din păcate! Vorba aceea cu “Numai mamă să […] Citește mai mult…
Îmi spunea o cunoştinţă că toamna este ideală pentru noi începuturi, că toamna şi-a început iubirile şi tot toamna a rămas însărcinată cu primul ei copil. I-am spus că mie vara îmi aduce aminte de începuturi, de iubire, de fericire şi de multe alte sentimente ce vin să le completeze pe primele. Cred […] Citește mai mult…
Alina, blogger pe Mamamag.ro, îmi spunea că de când este mamă una dintre cele mai mari provocări a fost evitarea zahărului. În timp a găsit variante care i-au permis să evite folosirea zahărului, fără a face compromisuri la capitolul gust. Am rugat-o ca în #SeptembrieFărăZahăr să ne împărtăşească din reţetele ei şi din informaţiile care au determinat-o să […] Citește mai mult…
14 septembrie 2017 este ziua care marchează un nou început. Noi spunem că este începutul unei vieți mai bune, acolo unde simțim că ne este locul, acolo unde am simțit dintotdeauna că vrem să fim. Nu tragem concluzii premature. Lăsăm timpul să decidă. E greu să pleci și să te desprinzi, deși îți dorești să […] Citește mai mult…
Sunt obosită și am nevoie de o pauză. De la tot! Poate mai puțin de la scris, pentru că tastele mă ajută să mă deconectez. Acum nu-mi permit o pauză așa că n-am decât să merg înainte. Fizic și psihic sunt obosită, dar sufletul îmi e liniștit și saltă de fericire. Fizic sunt obosită […] Citește mai mult…
Unii ar spune că sunt de modă veche pentru că încă mai cred în cuvântul dat. Dacă un om îmi spune că face x lucru, eu chiar mă aștept să-l facă. Bineînțeles că de la zis și până la făcut pot exista întâmplări neprevăzute care să-l împiedice pe om să se țină de cuvânt. […] Citește mai mult…
O bătrână cu ochii vineți vrea să-și lase casa și să locuiască într-un azil. Liniștea bătrâneții nu o găsește sub acoperișul pe care-l împarte cu fiica și cu ginerele. Cel din urmă, alcoolic ori sub influența altor substanțe, îi aplică corecții fizice în loc să-i mângâie părul alb. O mamă s-a sinucis împreună cu […] Citește mai mult…
Duminica dupămasa am o oră bună dedicată mie. E ora băii cu spumă şi cititului fără ca vreo mânuţă mică să-mi deschidă uşa, pentru că mânuţele Antoniei sunt ocupate în parc cu căţăratul ori cu „pipul” (nisipul). Tatăl ei o scoate în parc să petreacă puţin timp împreună, ca tată şi fiică. Duminica […] Citește mai mult…
Îi spuneam mamei în anumite momente că e naivă. Mereu răspundea la fel: „Nu mă pot lecui. Cred în oameni. Niciodată n-am să pot să înțeleg de ce te mint când tu le oferi toată încrederea și sinceritatea ta, de ce te lasă baltă când tu te-ai dat peste cap să-i ajuți, de ce […] Citește mai mult…