De ce zahărul nu le face bine copiilor noştri?

De ce alegem să le oferim copiilor dulciuri? Sunt o recompensă pe care părinţii le-o oferă atunci când fac un anumit lucru? Sunt o modalitate prin care bunicii îşi răsfaţă nepoţii? Sunt un mod de a le diversifica gusturile? Sunt alimente inevitabile?

Recomandările AHA (American Heart Association) spun că un copil cu vârsta mai mică de 2 ani nu ar trebui să consume zahăr deloc. Copiii cu vârste între 2 şi 18 ani nu ar trebui să consume mai mult de 25 de grame de zahăr pe zi, adică nu ar trebui să depăşească 6 linguriţe. Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţine aceleaşi recomandări. Această doză poate fi depăşită foarte uşor. Dacă alegeţi să îi daţi copilului o ciocolată mică, de 50g, aşa-zisă pentru copii, aţi atins pragul maxim de zahăr recomandat într-o zi. La acest răsfăţ foarte dulce, se adaugă restul alimentelor pe care le consumăm peste zi. Se estimează că aproximativ 80% din produsele prezente pe piaţă au zahăr adăugat care se regăseşte pe etichete sub diferite denumiri: fructoză, sirop de porumb, miere, sirop de agave, sirop de arţar, zahăr brun, dextroză, maltoză, sorbital, mannitol, maltitol, xylitol, zaharoză (sucroză). Unii îndulcitori artificiali sunt consideraţi a fi mai periculoşi decât zahărul, de exemplu, aspartamul, sucraloza, xylitolul, sorbitolul şi polidextroza.

Ce se întâmplă în corpul copilului atunci când mănâncă zahăr? 

Atunci când mâncăm dulce creierul nostru secretă dopamină, un hormon responsabil cu „plăcerea”. Dacă nu ştiaţi, zahărul şi cocaina suprastimulează producţia de dopamină. Practic, amândouă acţionează la fel asupra creierului. Problema este că atunci când creierul „pluteşte” în dopamină îşi formează un sistem de protecţie. Creierul îşi reduce receptorii sensibili la dopamină pentru a păstra un echilibru. Aşa se explică de ce avem nevoie de doze din ce în ce mai mari şi mai dese. Practic, se dezvoltă toleranţa la substanţa respectivă, indiferent că vorbim de droguri dure, zahăr sau junk food.

Zahărul creşte brusc glicemia, se absoarbe rapid şi provoacă o scădere bruscă a nivelului de zahăr din sânge.  Corpul munceşte să echilibreze glicemia şi o face prin eliberarea de insulină. Ficatul, la rândul lui, depozitează zahărul ca şi grăsimea. Cu cât glicemia scade, cu atât ne simţim mai flămânzi, mai lipsiţi de energie şi mai dornici de zahăr. Pe de altă parte, creierul îşi cere şi el „recompensa” (pofta de dulce). În acest moment, copilul cere din nou ceva dulce. Şi noi îi oferim fără să ne dăm seama că întreţinem un cerc vicios.

Ce se întâmplă atunci când copiii depăşesc doza de zahăr recomandată/consumă în mod regulat dulciuri?

Dacă astăzi copilul mănâncă o felie de tort şi bea un pahar de suc, asta nu înseamnă că devine obez. Însă, dacă cel mic consumă dulciuri în fiecare zi, atunci el este expus următoarelor riscuri:

1. Carii – atunci când bacteriile din gură intră în contact cu zahărul apar nişte acizi. Aceştia atacă dinţii.
2. Obezitate – cu cât consumul de zahăr creşte, cu atât creşte şi riscul de obezitate. De aici, copilul poate dezvolta alte boli, precum diabetul sau boli de inimă. Un lucru important de ştiut este că celulele adipoase se formează în primii doi ani de viaţă. Copilul le duce cu el pe parcursul întregii vieţi. Numărul lor nu mai poate să scadă în timp, doar să crească.
3. Senzaţia de foame – să luăm ca exemplu sucurile. Acestea aduc multe calorii, dar nu şi senzaţia de saţietate. Sunt doar nişte calorii goale. Practic, dacă ar fi să luăm datele de punctul 2 şi 3, societatea actuală este, în mod paradoxal (sau nu), grasă şi flămândă în acelaşi timp.
4. Carenţe – zahărul are calorii, dar nu conţine nutrienţi. Zahărul umple burticile şi nu mai lasă loc alimentelor bogate în nutrienţi, fructe şi legume, de exemplu. Când un copil îşi umple stomacul cu dulciuri este mai puţin dornic să aleagă nutrienţii de care corpul are nevoie. Pe termen lung, apar carenţele.
5. Cancer – studiile arată că zahărul ajută la creşterea celulelor maligne.
6. Slăbirea sistemului imunitar – în tractul digestiv avem cu toţii microorganisme bune şi rele. Consumul de zahăr provoacă un dezechilibru între acestea. Degeaba căutăm cele mai bune suplimente pentru imunitate când alimentaţia lasă de dorit.
7. Pe termen lung, zahărul poate afecta memoria şi poate reprezenta un accelerator al tulburărilor cognitive.
8. Diabet –  este o afecţiune a pancreasului, organul care secretă insulina. Insulina este responsabilă cu asigurarea unui nivel constant al glucozei în sânge. Aceasta are tendinţa să crească atunci când consumăm dulciuri. Diabetul de tip 2 apare atunci când celulele secretoare de insulină nu funcţionează cum trebuie, persistă secreţia de insulină ori este eliberată inadecvat. În UK, zahărul a fost declarat inamicul numărul 1. Dacă situaţia nu se schimbă la nivel de alimentaţie, în 2025 se estimează că spitalele vor fi suprasaturate cu diabetici. Se estimează că, dacă rata acestora creşte, se vor descoperi zilnic 400 de cazuri noi de diabet.
9. Stări schimbătoare – stările copilului şi energia lui sunt în legătură directă cu consumul de zahăr. Insulina este un hormon. Când acesta se secretă datorită consumului excesiv de zahăr, poate afecta şi restul hormonilor din corp.
10. Zahărul poate cauza artrită şi alte afecţiuni ale articulaţiilor.
11. Zahărul afectează ţesuturile şi elasticitatea pielii.
12. Alte substanţe toxice pentru organism – pe lângă zahăr, dulciurile pe care copiii noştri le consumă vin la pachet cu alte substanţe „minunate”, precum aditivii, conservanţii şi coloranţii. Nici acestea nu aduc vreaun beneficiu sănătăţii, dimpotrivă.

1 sau 2 sucuri pe zi cresc riscul de diabet cu 25%. Un suc în plus pe zi creşte riscul de diabet la 60%. 

Ce ar trebui să facem? Ar trebui să le interzicem copiilor dulciurile? 

Nu! O interzicere formală nu va face decât să sporească curiozitatea şi, implicit, să frustreze copilul. Am povestit deja aici cum cred eu că putem găsi un echilibru. Ocazional, cred că dulcele poate fi oferit în porţii rezonabile, nu zilnic. Copiii nu pot alege să aibă o alimentaţie sănătoasă dar noi, părinţii, avem puterea de a face alegeri bune pentru ei. Să le oferim variante sănătoase şi să îi lăsăm să decidă în funcţie de ceea ce le cere corpul. Asta nu înseamnă că dacă vor să mănânce carne cu legume la micul dejun nu au ales sănătos. Corpul are abilitatea să-şi ajusteze mesele în funcţie de energia de care are nevoie. În schimb, dacă printre alegerile de la micul dejun se numără o patiserie dulce şi apetisantă, aceasta nu reprezintă o opţiune sănătoasă.

Ce ne mai rămâne de făcut:

• să ne documentăm şi să găsim produse cât mai sărace în zahăr. Aici aveţi câteva exemple.
• să pregătim dulciurile în casă, cu cât mai puţin zahăr/îndulcitor, să optăm pentru îndulcitori naturali, chiar şi pentru fructe. Veţi vedea că banana îndulceşte suficient un preparat. Găsiţi pe blog o mulţime de reţete.
• să le vorbim copiilor, pe înţelesul lor, despre alegerile sănătoase şi nesănătoase. Cu copiii mai mari, puteţi încerca următorul experiment. Când le cade un dinte, propuneţi-i copilului să-l lase într-un pahar de cola timp de 2 zile. Ca prin minune, el dispare. Vă daţi seama cam ce se petrece în corpul copilului atunci când bea suc, nu?
• să ne informăm, să citim despre ceea ce înseamnă zahărul şi care îi sunt efectele, despre cât zahăr este prea mult şi să dăm informaţia mai departe, mă refer în special la bunici. Să le explicăm alegerile noastre alimentare.

Voi cum reuşiţi să găsiţi un echilibru între produsele sănătoase şi nesănătoase pe care le oferiţi copiilor voştri?

Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.